Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marile oraşe învaţă unele de la altele bunele practici în administraţie

boc.jpg

Image source: 
RFI/Bianca Pădurean

Primarii unor orașe care s-au remarcat prin administrație performantă, capacitatea de a atrage fonduri europene sau prin succesul unor programe internaționale vor coopera pentru a face schimb de bune practici. În această rețea vor intra orașe precum Clujul, Sibiul sau Oradea. Ideea a fost lansată la finalul unei conferințe prin intermediul căreia echipa care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană a invitat orașele care au fost candidate să formeze o rețea europeană a comunităților care acceptă să așeze cultura la fundamentul dezvoltării lor.

Mai multe orașe din România s-au remarcat în ultimii ani printr-o serie de proiecte de succes și prin faptul că au reușit să atragă fonduri europene consistente. Primarii unor asemenea orașe au convenit să facă schimb de bune practici, pentru a accelera dezvoltarea comunităților pe care le conduc. Primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat că s-a inspirat din experiența municipiului Oradea atunci când a decis să stimuleze reabilitatea monumentelor istorice și din cea a Sibiului atunci când a hotărât să stimuleze arta stradală. Emil Boc a adăugat că Clujul va miza pe inovare și pe ecomobilitate pentru a-și defini viitorul.

În timp ce industria auto a dus la contrucţia de maşini care merg cu 270-280 de kilometri la oră, prin oraş am ajuns să circulăm cu o viteză sub nivelul trăsurilordin secolul XIX, dartorită traficului, aglomeraţiei, datortiă problemelor subsecvente pe care aglomeraţia maşinilor le creează. Şi atunci, de acolo a început problema: ajungem să circulăm în marile oraşe, aşa cum era în secolul XIX cu trăsurile, s-a înmulţit numărul persoanelor care se îmbolnăvesc datorită poluării mediului, de asemenea, faptul că nu facem suficientă mişcare şi ne urcăm în maşină, cu consecinţele pentru sănătate şi lumea şi-a dat seama. Stop! Nu se mai poate!”, a spus Emil Boc.

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a declarat că modelul Clujului l-a inspirat atunci când a decis să refacă sistemul de iluminat public și să instaleze stâlpi care sunt ei înșiși obiecte de artă industrială. De asemenea, el a adăugat că modelul Sibiului l-a ajutat în revitalizarea unor zone centrale prin intermediul unor evenimente culturale. De asemenea, el a prezentat rețeta folosită pentru a stimula reabilitarea monumentelor istorice. Astfel, cei care doresc, pot să primească împrumuturi fără dobândă de la Primărie pentru a reabilita fațadele clădirilor și beneficiază și de scutiri de impozite pe o durată de cinci ani. Cei care nu acceptă să își reabiliteze clădirile sunt supraimpozitați cu 500 la sută, a spus Ilie Bolojan. 

“Prima măsură pe care am luat-o a fost să plecăm de la un T zero, în 2009. Atunci, în centru istoric al Oradiei care să vă imaginaţi gălbenuşul unui ou într-un albuş de blocuri comuniste. Gălbenuşul acestui ou este contiuti din centrul itoric care are aproximativ 3000 de clădiri, cu foarte puţine intervenţii în perioada comunistă, ceea ce e un mare avantaj pentru Oradea, unde sunt aproximativ 500-700 de clădiri care au o valoare de patrimoniu”, a sdeclarat primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Oradea a reușit să intre prin aceste demersuri în rețeaua orașelor europene Art Nouveau. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, este interesată de modul în care Oradea gestionează problema parcărilor din zona centrală, iar de la Cluj a preluat ideea de a folosi arta stradală pentru a înfrumuseța mijloacele de transport în comun. În Cluj, sunt decorate astfel două tramvaie, iar în Sibiu, de anul viitor, vor fi înfrumusețate mai multe autobuze. Astrid Fodor este cea care a lansat ideea utilizării artei stradale pentru a pune în valoare o serie de edificii, precum școlile. Modelul de succes al Sibiului este apreciat şi la nivel european. Acesta este motivul pentru care Sibiul a fost propus pentru a fi gazda reuniunii țărilor care vor rămâne în Uniunea Europeană după Brexit și care va fi organizată în martie 2019, cel mai probabil, în Capitala Culturală Europeană din 2007. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a luat în serios propunerea lui Jean Claude Juncker şi spune că deja a început pregătirile.

“A fost o surpriză pentru noi, dar o surpriză plăcută, pentru că am lansat, oricum, deja această invitaţie unui alt reprezentant al Uniunii Europene, domnului comisar Lambert, preşedinte al Comitetului Regiunilor, ca Sibiul să găzduiască evenimente, dar nu ne-am gândit chiar la summit-ul acesta. Vă datţi seama că suntem, cu toţii entuziasmaţi, dar suntem şi conştienţi de misiunea grea care ne aşteaptă, pentru că esteo foarte mare responsabilitate”, a declarat Astrid Fodor, primarul Sibiului.

În această rețea a orașelor care fac schimb de bune practici sunt invitate și alte orașe, precum Timișoara, Bucureștiul, Alba Iulia sau Iașiul. 

Ascultă corespondența de la Cluj și declarațiile primarilor
398