Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manual de studiere a limbii române pentru refugiați, lansat la Chișinău Reportaj Audio

manual-refugiati.jpg

La Chișinău a fost lansat manualul de studiere a limbii române pentru refugiați
Image source: 
RFI/Valeria Vițu

Refugiații și solicitanții de azil din R.Moldova vor învăța de acum încolo mai ușor limba română. La Chișinău au fost lansate, miercuri, un manual și un caiet de studiere a limbii române pentru persoanele care au solicitat protecție internațională. Cele două publicații le vor permite refugiaților să se integreze în societate, dar și să-și găsească mai simplu un job. Materialele didactice au fost elaborate de Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), cu susținerea financiară UNHCR Moldova.

”Acum noi trăim aici și trebuie să învățăm limba română. Copii noștri merg la grădiniță și la școală, trebuie să cunoaștem această limbă”, este de părere Razan Alrahmo care de aproape trei ani locuiește în R.Moldova. A venit din Siria împreună cu soțul și cei doi copii. Își amintește cu drag de primele ore de română. Iar pentru a vorbi mai bine această limbă, a mers la cursurile pentru refugiați, organizate de UNHCR Moldova, la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”.

”Acasă venea o profesoară și învățam cuvinte în limba română. Am început să frecventez cursurile pentru refugiați. Uneori fetița îmi spune că nu vorbesc corect, dar în general mă descurc. Știu literele, sunt și câteva cuvinte la fel în limba arabă și e mai simplu”, povestește femeia din Siria.

Refugiații ajunși în R.Moldova trebui însă încurajați să vorbească limba română, chiar dacă uneori admit și greșeli. Eu vorbesc limba română, mai fac greșeli, dar nu îmi este jenă”, spune Razan.

Alexandra Barbăneagră, vice-rector al Universității ”Ion Creangă” și una dintre autoarele materialelor didactice spune că noile publicații sunt un mijloc foarte eficient pentru învățarea limbii române de către cetățenii străini. ”Acest manual este destinat persoanelor provenite din diferite medii sociale, diferite culturi și are un scop bine determinat de a deschide noi oportunități de învățare a limbii române aici în R.Moldova, formarea competenței de comunicare, dar nu în ultimul rând familiarizarea cu aspectele definitorii ale culturii, obiceiurilor, tradițiilor  poporului în mijlocul căruia ei, refugiații, ar trebui să existe în continuare”. 

Manualul a fost conceput astfel încât fiecare cetățean străin, ajuns în R.Moldova, să se poată adapta noului mediu social mult mai ușor, mai spune Alexandra Barbăneagră.”Am stabilit tematica manualului într-o logică consecutivă a răspunsurilor. Spre exemplu, trebuie să stabilim ora, calendarul, timpul în care comunicăm, trebuie să pornim prin oraș, lucru elementar să meargă la niște cursuri de limbă română, acasă, la medic sau la cumpărături. Și nu în ultimul rând își caută un loc de muncă, iar acest manual ilustrativ îi ajută într-un fel”, afirmă autoarea.

Despre noile publicații vorbește și directoarea Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova, Lucia Cucu. ”Acest set de materiale didactice face parte din componenta integrarea lingvistică socială și culturală  a străinilor din R.Moldova. Publicațiile elaborate corespund standardelor europene de studiere a limbilor moderne”.

La rândul său, directorul Biroului Național al Agenției ONU pentru RefugiațiTraian Țurcanu subliniază că nu putem vorbi despre integrare, fără ca să vorbim despre cunoașterea limbii țării care oferă protecție refugiaților. ”Este un element definitoriu și fără de care nu putem discuta despre integrare, pentru că aceasta se răsfrânge asupra capacității refugiaților de a face studii, a copiilor de a merge la grădiniță, de a merge la școală, se răsfrânge asupra capacității refugiaților de a-și găsi un loc de muncă. Este destul de greu să-ți imaginezi o persoană care să se angajeze, fără a cunoaște limba țării. Este absolut important ca refugiaţii să cunoască limba ca să poată interacționa şi să-şi poată povesti istoria”.

Totodată, Traian Țurcanu și-a exprimat speranța că ”toți refugiații care nu vorbesc româna, vor face uz de această oportunitate de a studia această limbă și vor reuși să se integreze cât mai bine”.

În Republica Moldova sunt în jur de 500 de refugiați, cei mai mulți vin din Siria și din Ucraina, majoritatea vorbind limba rusă.

478