Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mii de ex-jihadiști revin în țările de origine. Studiu: ”Oricine vrea să continue lupta va găsi calea să o facă”

statul_islamic_0.jpg

Luptători SI
Image source: 
AFP

Din ce în ce mai mulți combatanți ai rețelei Stat Islamic revin în țările de origine, odată cu eliberarea orașelor siriene și irakiene de sub dominația jihadiștilor. Un studiu recent arată că peste 5.000 de combatanți ai rețelei teroriste au revenit în zeci de țări de pe mai multe continente.

Întoarcerea în ţările de origine a mii de jihadişti din zone aflate sub controlul grupării Stat Islamic în Irak şi în Siria reprezintă o ”provocare la adresa securităţii”, subliniază Centrul Soufan într-un raport citat de AFP.

”Până în prezent, cel puţin 5.600 de cetăţeni sau rezidenţi din 33 de ţări s-au întors acasă. Este de adăugat un număr nedeterminat care vin din alte ţări. Acest lucru reprezintă o provocare enormă la adresa securităţii şi serviciilor de poliţie”, atrage atenția acest grup de reflecţie specializat în probleme de securitate.

Centrul Soufan estimează, însă, că din Rusia provine cel mai mare număr de jihadişti (3.417), urmată de Arabia Saudită (3.244), Iordania (3.000), Tunisia (2.962) şi Franţa (1.910).

La nivel mondial, Centrul Soufan subliniază că numărul de persoane potențial violente care s-ar putea întoarce în țările de origine e uriaș. E vorba de 40,000 de străini din 110 ţări care au venit să se alăture jihadiștilor și care acum, în număr mare, se vor întoarce acasă. 5.000 din cei 40.000 sunt cetățeni ai UE. Dintre aceștia, mai bine de 1.500 au revenit deja în țările de origine.

Califatul - care a fost proclamat în 2014 de gruparea Stat Islamic în zona de frontieră dintre Irak şi Siria pe o suprafaţă de mărimea Italiei - a pierdut 85% din teritoriu în urma unei ofensive fără precedent a forţelor militare internaționale, în frunte cu Statele Unite și Rusia.

”Este clar că oricine vrea să continue să lupte îşi va găsi calea să o facă”, concluzionează studiul, sugerând că unii dintre combatanți nu vor renunța la ideile jihadiste, fiind un pericol pentru cencetățeni.

Studiul subliniază de asemenea și problema femeilor şi copiilor care s-au alăturat Statului Islamic. El relevă totodată că politica guvernelor faţă de jihadiştii care s-au întors conduce în general la încarcerare, ”care nu face decât să amâne problema”, sau la reabilitare și reintegrare, ”acestea din urmă fiind, însă, programe deosebit de greu de conceput şi de făcut să funcţioneze”.

Soufan trage, aşadar o concluzie pesimistă: ”Problema identităţii, lipsa de încredere în instituţiile guvernamentale şi în politica tradiţională pe care gruparea Stat Islamic a ştiut să le exploateze nu sunt pregătite să dispară”. ”Prin urmare, nici fenomenul combatanţilor, fie că se alătură resturilor Statului Islamic, fie că se angajează în alte grupări care-i seamănă ce vor apărea”.

237