Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


NATO crește prezența navală în Marea Neagră. Analist: Aliații conștientizează că trebuie apărat întregul flanc estic

nato.jpg

Image source: 
www.nato.int

Miniştrii Apărării din statele membre NATO au anunțat, la Bruxelles, sporirea prezenței navale la Marea Neagră, prin crearea unei unităţi speciale. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, care a precizat că unitatea va funcţiona sub comandament britanic. România a cerut consolidarea prezenței NATO în Marea Neagră la ultimul summit din Polonia, de la Varşovia. Inițial însă, Bulgaria şi Turcia s-au opus .

Decizia NATO arată că Aliații conștientizează că trebuie apărat întregul flanc estic, spune, la RFI, analistul de politică externă Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice. Este totodată un răspuns în fața unor provocări clare ale Rusiei, precizează Șerban Cioculescu:

Șerban Cioculescu: Aliații conștientizează că trebuie apărat întregul flanc estic. Nu ajunge să consolidezi foarte tare zona polono-baltică, partea nordică, fără să proiectezi securitate și în bazinul Mării Negre. Acțiunile Rusiei sunt certe. Mă refer la aducerea de rachete Iskander în Crimeea, la manevre și exerciții provocatoare făcute de Rusia în spațiul aerian al Mării Negre. Probabil că decindeții, în frunte cu Statele Unite ale Americii, și-au dat seama că trebuie să existe un echilbru între partea de nord și partea de sud a flancului Estic. Să nu uităm că și cu o zi înainte de reuniunea ministerială, Secretarul General Stoltenberg a spus că există o focusare și pe zona Mării Negre. A menționat inclusiv brigada multinațională construită în jurul României. Exista un orizont de așteptare în sensul acesta.

Decizia: Un semnal și un simbol

Reporter: Încă din din 2004 au început discuțiile referitoare la importanța Mării Negre în cadrul NATO. Acum, ușor, vedem rezultate palpabile. Putem vorbi despre un echilibru între partea de nord și de sud a flancului estic la acest moment?

Ș.C: Părerea mea personală este că, deocamdată, partea nordică a flancului estic este ceva mai bine apărată. Dar totul este relativ. Rusia a adus un număr foarte mare de trupe și de armamente cu muniții pe zona de contact, pe toată felia care mărginește Belarus și Ucraina. Nu se poate spera la o paritate de forțe cu Rusia. Aceasta ar însemna ca americanii să aducă în zona central estică, nu 3.500 – 4.000 de soldați, ci undeva la 20.000 – 30.000. Acest lucru este de negândit, în condițiile în care, totuși, Președintele Trump nu este dispus să sporească semnificativ angajamentele,ci din contră. Este vorba doar despre prepoziționare, despre exerciții de cooperare și interoperabilitate între forțele României, Poloniei, țărilor baltice și cele americane. Este vorba despre un semnal și un simbol. Un eventual atac rusesc, chiar improbabil acum, s-ar solda cu moartea unor soldați americani. Acest lucru ar fi casus belli, caz de război, pentru americani. În acest sens nu este vorba despre o paritate exactă. Iar împotriva atacurilor cu rachete există scutul de la Deveselu. Deocamdată nu l-a testat nimeni, dar sperăm să nici nu fie cazul. Există o prezență terestră și una antirachetă. Probabil vor veni și avioane și elicoptere ca să asigure apărarea aeriană. Lucrurile sunt de abia la început.

Rep: România a cerut pe ton insistent la Varșovia o consolidare a prezenței NATO în Marea Neagră. La acea vreme Bulgaria și Turcia s-au opus. Dacă îmi amintesc bine, Bulgaria spunea chiar că Marea Neagră trebuie să fie exploatată pentru turism, nu în scopuri militare. Ce le-a făcut, între timp, să se răzgândească?

Ș.C: Lucrurile au mai evoluat. Bulgaria are un nou președinte. Este adevărat că s-a spus despre el că este filorus. Dar lucrurile nu trebuie luate ad litteram. Totuși, el urmărește interesul național al țării lui. Turcia este oarecum vulnerabilizată acum din cauza tentativei de lovitură de stat și a epurărilor operate de administrația Erdogan. Are nevoie de o consolidare. Eu știu că turcii fuseseră favorabili anul trecut proiectului de forță multinațională la Marea Neagră, de flotilă. Bulgarii erau cei care se opuneau. Contează și semnalele primite dinspre americani. Ei sunt cei care asigură cam 75% din bugetul NATO și grosul capabilităților militare. Dacă în culise s-a primit semnalul că americanii sunt favorabili, aceste țări au tot interesul să genereze o prezență mai mare a elementului american în arealul Mării Negre.

Rep: Comanda acestei unități speciale create la Marea Neagră va fi asigurată de britanici. Are vreo simbolistică acest fapt? De ce va funcționa sub comandă britanică?

Ș.C: În primul rând, britanicii au o reputație foarte bună. Au una dintre cele mai puternice și mai bine dotate armate din NATO. În al doilea rând, sunt mai puțin implicați în jocurile regionale și astfel au și rolul de arbitru. Una este dacă te conduce o țară despre care s-a considerat că în trecut a luat mai mult partea unuia decât a altuia sau că a balansat între România și Polonia. Alta este dacă ai acolo Marea Britanie, care este un pilon foarte solid. Chiar în cazul ieșirii, tot mai probabile, din Uniunea Europeană, Marea Britanie va rămâne un pilon fundamental al NATO. Ea are și voința și capabilitățile și relația foarte bună cu americanii. În general, este un stat care a stat foarte ferm în fața Rusiei. Ei nu au situația din Germania, unde o parte a clasei politice dorește ridicarea sancțiunilor și normalizarea, cu orice preț, a relațiilor cu Rusia.

Rep: Vedem mișcări de trupe și consolidări în teren. Pe de altă parte, asistăm și la o serie de declarații venite dinspre Washington care ar putea alarma aliații. Ultimul pe această listă este Secretarul Apărării, James Mattis, care a anunțat membrii NATO că noua administrație de la Washington își va modera sprijinul dacă aliații nu cresc cheltuielile pentru a atinge obiectivul de 2% din PIB pentru apărare. Ce înseamnă că își vor modera acest sprijin?

Ș.C: În limbaj diplomatic, termenul „a modera” sugerează că statul american își va calibra ajutorul, nivelul de desfășurare al forțelor, în funcție de dorința aliaților de a participa cu echipamente, cu trupe, cu alocări de fonduri. Trump, dinainte să ajungă președinte, după ce șocase spunând că nu prea îl interesează NATO și că s-ar putea ca țările baltice să nu fie apărate în mod automat, a revenit și spus că NATO prezintă un mare interes pentru America, că este un pilon al politicii externe, dar că este absolut necesar ca aliații să contribuie într-o mai mare măsură. De pildă, toți să ajungă la acel procent de 2%. Este o situație ciudată. În continuare sunt state care nu se apropie de acest procent. Cam cinci state au alocat acest procent. Semnalul este să se investească mai mult, să facem mai mult pentru noi, iar America va fi partener, va fi în cooperare, nu ne va lăsa singuri, dar să nu aruncăm toată povara pe umerii Americii.

 

 

Ascultă AICI interviul complet cu Șerban Cioculescu:
450