Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Primul Centru de Nașteri din România deservit de moașe: Sarcina nu este o boală

naste.png

Sarcina și nașterea sunt medicalizate excesiv în România
Sarcina și nașterea sunt medicalizate excesiv în România

La Constanța a fost deschis primul Centru de Nașteri din România. Este o unitate deservită exclusiv de moașe licențiate în Medicină și funcționează în cadrul unei maternități. Modelul este preluat din țările nordice, unde rata deceselor în timpul nașterii la mamă și copil este cea mai mică din Europa și unde urmărirea sarcinii se face exclusiv de moașe. Un procent foarte mic, sarcinile cu complicații, sunt adresate medicilor, care – în echipă cu moașele – se ocupă numai de cazurile patologice. În aceste țări, indicele de satisfacție al femeilor cu privire la experiența nașterii este cel mai ridicat de pe continent.

Sarcina și nașterea sunt excesiv medicalizate în România

"Sarcina nu este o boală" – este mesajul Asociației Moașelor Independente din România, care a inițiat proiectul de la Constanța și care urmărește îmbunătățirea serviciilor acordate femeilor însărcinate din România, țara cu cea mai mare rată a mortalității materne și infantile din UE, unde mor la naștere de 10 ori mai multe mame decât în Polonia sau Austria și de 3 ori mai multe decât în Bulgaria sau Slovenia. Sarcina și nașterea sunt excesiv medicalizate, chiar și atunci când nu există nicio problemă de sănătate. Rata alăpătării este extrem de redusă, a cezarienelor de rutină foarte ridicată, iar 25% dintre femeile însărcinate nu ajung niciodată la medic.

În tot acest timp, moașele autorizate sunt marginalizate de sistemul medical. Pentru a-și face meseria și a fi prezente în spitale și cabinete medicale individuale, oferind consultații și consiliere gratuite, au nevoie de decontarea serviciilor, aspect încă amânat de CNAS și Ministerul Sănătății. Despre miturile nașterii, larg răspândite în România, aici.

Despre funcționarea Centrului de Nașteri și obiectivele lui, am stat de vorbă cu Irina Popescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente din România și inițiatoare a proiectului de la Constanța.

7 martie 2017, lansarea Centrului de Nasteri de la Constanta

Premieră în România: moașa se ocupă de sarcina normală, iar medicul de urgențe și boli asociate

Irina Popescu: Centrul de naștere este un stabiliment medical unde găsim doar moașe. Centrul de naștere poate fi în interiorul sau în exteriorul unui spital, adică un centru de nașteri independent. Pentru România am ales să începem cu un centru de moașe în interiorul unei maternități. Noi ne ocupăm de tot ce înseamnă fiziologie, natural, prevenție, supravegherea, asistarea nașterii. Tot moașele sunt cele care se ocupă și de bebeluși. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în niciun spital din România până acum, deși intră în competențele noastre. Nu mai stricăm, în niciun fel, experiența holistică a mamei, atât de travaliu, de naștere și de întâlnire cu bebelușul, de alăptare, de atașament din prima perioadă și primele zile din spital.

Reporter: Poate ar fi bine să precizăm că vorbim despre moașe autorizate care au absolvit Facultatea de Medicină.

I.P: Exact. Este vorba strict despre moașe licențiate, absolvente de medicină, specialiști în fizologia nașterii, sarcinii și a perioadei de după. Nu suntem nici competitori ai medicilor, nici ai asistentelor medicale de obstretică sau de alte specialități, ci vrem să ne facem bucata noastră de îngrijire maternă și infantilă, tocmai pentru a-i lăsa și pe ceilalți specialiști să se ocupe de patologie și de intervențiile necesare. Există o colaborare între noi. În principiu, sarcina este o perioadă de sănătate din viața femeii. Excepțional, în sub 15% dintre cazuri pot apărea complicații, pe care le depistăm și le rezolvăm împreună cu echipa de medici. Aceasta înseamnă colaborarea dintre moașe și medici. Fiecare se ocupă cel mai bine de bucata pe care este specializat, pe ramura profesională pentru care a fost format.

O consultație la moașă durează o oră. Sunt abordate și aspectele emoționale

Rep: Deci rămân în echipă și lucrează împreună. Medicul rezolvă urgențele, complicațiile, intervine acolo unde este cazul, iar moașa se ocupă de tot restul, de toată partea naturală, fiziologică.

I.P: Da. Și de prevenție și consiliere, educație, susținere emoțională în plus. O consultație cu o moașă în sarcină durează undeva între 40 de minute și o oră. Consultațiile cu medicul sunt mai scurte pentru că acoperă toate palierele de care ne ocupăm noi, ci rezolvă niște complicații. Când ai o sarcină cu risc scăzut, așa cum sunt majoritatea, poți să ai o gravidă pe care să o vezi cinci minute și să nu mai ai ce să îi faci în plus.

Îngrijirea bazată pe moașe scade indicatorii de risc în sarcină

Rep: Modelul nu este inventat din România, ci este preluat din țări în care asistența este asigurată de moașe.

I.P: Da, iar acest model a arătat scăderea tuturor indicatorilor de risc. Femeile au mai puține intervenții și au un grad de satisfacție mult mai mare. Reușita alăptării este mult mai mare. Scade și riscul depresiv postnatal, printr-o astfel de abordare fiziologică și psihologică de susținere și de încurajare. Este siguranță medicală deplină. Acest tip de îngrijire bazată pe moașă ne duce la o treime din indicatorii noștri de risc. Adică ni-i scade cu două treimi. Este un pic greu de înțeles de ce nu există o directivă națională prin care să adoptăm acest tip de îngrijire, dar noi tocmai acest lucru vrem să îl demonstrăm. Vrem să demonstrăm ce rezultate se obțin într-un astfel de centru de naștere și de ce toată lumea civilizată din Europa, toate țările partenere cu noi din Uniunea Europeană, adoptă sau deja se bazează pe astfel de facilități în cadrul spitalelor sau independent, lângă acestea.

Marginalizarea moașelor în România: Pentru a ne face meseria, avem nevoie de contracte cu CNAS

Rep: Poate fi considerat un fel de proiect pilot care va servi în alte grupuri de lucru? La Ministerul Sănătății există un grup de lucru înființat încă din mandatul trecut pentru implicarea moașelor. Apoi, reglementările normative la care România ar trebui să se alinieze pentru a clarifica statutul moașei.

I.P: Pentru a clarifica statutul moașei și pentru a fi decontat acest tip de îngrijire de către Casa Națională de Asigurări. Nu este normal. Ceea ce facem noi acum este un lucru atipic. Nu trebuie să devină regulă. Este un spațiu privat. Noi ne dorim ca moașele să poată lucra în cabinete, în ambulatorii de stat, în săli de naștere, conform competențelor noastre. Protocoalele pentru partea sănătoasă, fiziologică, legate de sarcină și post-partum sunt ceva nou pentru România. Avem mai multe tipuri de protocoale focusate pe intervenții și probleme, dar nimeni nu are coordoarea privind firescul, privind sarcina sănătoasă. Este de parcă ea nici nu ar exista în acest moment în România. Ne dorim să schimbăm mentalitatea mamelor, a colegilor noștri, cum că sarcina și nașterea ar fi niște procese patologice. Cel mai des, nu sunt.

 

Interviu cu Irina Popescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente din România
1263