Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Client sau musafir

vintila_mihailescu2_750.jpg

Vintilă MIHĂILESCU
Vintilă MIHĂILESCU
Image source: 
theindustry.ro

Cînd am ajuns la pensiunea pe care ne-o aleseserăm de la Crăciun pentru a petrece Paștele, s-a lăsat liniștea. Făcuserăm rezervarea prin booking.com și anunțaserăm gazda cu cinci minute mai devreme că ajungem. Aceasta ne aștepta în poartă, iar de la bucătăria din fundul curții se ițeau două capete îngrijorate. Cînd ne-am dat însă jos din mașină, toate fețele s-au luminat, iar gazda ne-a luat în brațe, zîmbind larg: Păi, de ce n-ați spus așa?

Fețele noastre mirate au făcut-o să ne explice: De ce nu ne-ați sunat direct? Am văzut că au făcut unii o rezervare pe booking.com și acum nu știam la ce să ne așteptăm, s-a pregătit toată lumea să le fie pe plac – și ne-a îmbrățișat încă o dată. Pînă să ne scoatem bagajele, pe masa din curte apăruseră o sticlă de țuică, una de vin și niște cozonac cald, toate din partea casei. Mai fuseserăm o dată aici, anul trecut; o singură dată, dar, deh, nu mai eram străini!… Și au urmat trei zile de vis.

Nu era prima dată cînd am avut parte de surprizele „turismului la gazdă“, dar niciodată nu mi se mai întîmplase să fie atît de evidentă diferența dintre „client“ și „musafir“. Asta m-a făcut să mă gîndesc la avatarurile turismului în România post-socialistă. Ca și în (aproape) oricare alt domeniu, pornind de la un simplu caz ca acesta, poți să reconstitui o istorie întreagă.

În acest caz, turismul a început în România post-socialistă ca toate celelalte lucruri: prin distrugerea eliberatoare a tot ce aveam. La scară largă, mai toate hotelurile sindicatelor, BTT-ului și statului, în general, de la mare la munte, au fost lăsate în paragină pînă și-au pierdut urma în hățișuri juridice nedefrișate nici pînă în ziua de azi. A fost un (auto)jaf de miliarde. La nivel mic, la 2 Mai, de pildă, oamenii au început să-și betoneze, plini de mîndrie, curțile, iar la Vama Veche s-au apucat să cucerească plaja cu construcții fudule – adică să distrugă tot ce aveau mai de preț. Turismul de curte și-a pierdut curțile, iar nudismul pe plajă și-a pierdut plaja.

Citiți continuarea articolului semnat de Vintilă MIHĂILESCU în Dilema Veche aici

1256