Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Banalizarea extremei drepte în Uniunea Europeană, o "tendinţă" a anului 2017?

2017-12-16t162229z_1655914352_up1edcg19hgnc_rtrmadp_3_austria-politics_0.jpg

Sebastian Kurz, cancelar, si Heinz-Christian Strache, lider al extremei drepte si vice-cancelar, pe 16 decembrie 2017 la Viena.
Sebastian Kurz, cancelar, si Heinz-Christian Strache, lider al extremei drepte si vice-cancelar, pe 16 decembrie 2017 la Viena.
Image source: 
Credit foto: rfi.fr / REUTERS/Leonhard Foeger

Pentru Uniunea Europeană anul se încheie pe fondul unei tendinţe de banalizare a extremei drepte, reprezentanţi ai acestui curent figurînd de fapt în componenţa mai multor guverne. Este ceea ce observă unii comentatori în presa franceză, ultimul exemplu în acest sens fiind formarea noului guvern din Austria, unde trei posturi importante au fost atribuite extremei drepte.

Oare unde greşesc partidele "politice tradiţionale", cu veche etichetă de onorabilitate, pentru a permite din ce în ce mai mult pătrunderea partidelor de extremă dreaptă în diverse instanţe de decizie şi legiferare? In ultimii 17 ani, arată cotidianul Le Figaro, în zece ţări europene s-au produs alianţe guvernamentale cu extrema dreaptă. Cu diferenţa că în urmă cu 17 ani o astfel de asociere era considerată un veritabil scandal şi un motiv de indignare generală, ceea ce s-a întîmplat chiar cu Austria în anul 2000. In timp ce acum astfel de manevre politice nu mai suscită nici o emoţie.   

Toate combinaţiile posibile au "defilat" în peisajul politic european din 2000 încoace. Un partid de stînga care se aliază cu extrema dreaptă în Slovacia, un partid socialist care pactizează cu o mişcare naţionalistă şi cu o formaţiune de extremă dreapta în Bulgaria. Un partid anti-european şi anti-Islam care sprijină un guvern liberal şi minoritar în Olanda. Scenariu aproape similar în Danemarca unde extrema dreaptă sprijină o coaliţie guvernamentală din care nu face totuşi parte.

Norvegia, Finlanda, Elveţia, Italia, Grecia sunt alte ţări în care diverse manevre şi apropieri au funcţionat, pe perioade limitate, deşi ideologic vorbind respective parteneriate politice erau "împotriva naturii". Diversele crize, şi în special cea legată de imigraţie, precum şi diversele eşecuri, în special economice, ale Europei au pavat acest drum spre banalizarea a ceea ce părea inancceptabil, cel puţin în partea occidentală a Europei, în urmă cu două decenii.

În a doua parte a anului viitor, 2018, preşedinţia Uniunii Europene va fi asumată de Austria, ţară în care ministerele de interne, de externe şi al apărării sunt atribuite extremei drepte. O situaţie inedită în istoria Uniunii Europene, spun comentatorii Agenţiei France Presse, şi poate un nou pas în tendinţa de banalizare a extremei drepte.

266