Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mîna Moscovei în spatele grupurilor de acţiune separatiste din estul Ucrainei

osce_0_0.jpg

Observatori OSCE captivi; credit foto: rfi.fr

Grupurile separatiste care îşi continuǎ ofensiva în estul Ucrainei sunt manipulate în mod evident de Moscova. Uniunea Europeanǎ are dovezi în acest sens, deşi Moscova neagǎ respectivele acuzaţii. Pentru prima datǎ, doi responsabili ai serviciilor secrete ale armatei ruse sunt vizaţi de sancţiunile europene.

"Colonelul Strelkov sfideazǎ în mod deschis Kievul". Sub acest titlu, cotidianul Le Figaro publicǎ un articol în care aratǎ cum acest ofiţer al serviciilor secrete ruse acţioneazǎ acum pe faţǎ. El recunoaşte cǎ grupurile sale de comando pe care le-a lansat pentru a lua sub control primǎrii şi alte instituţii din mai multe oraşe au fost formate în Crimeea. El neagǎ însǎ cǎ ar fi fost înarmat de ruşi şi pretinde cǎ armele de care dispune ar proveni de la poliţia ucraineanǎ. Colonelul Strelkov recunoaşte chiar şi faptul cǎ oamenii sǎi i-au capturat pe cei 8 observatori ai OSCE-ului, pe care îi considerǎ însǎ drept agenţi trimişi sǎ observe dispozitivul militar rus.

Le Figaro mai aratǎ cǎ serviciile secrete ale armatei ruse, GRU, au, alǎturi de KGB, o lungǎ istorie şi un profil special. Ele ar fi fost implicate, printre altele, în tentativa de asasinat a Papei Ioan Paul al II-lea, prin intermediul turcului Mehmet Ali Agça, în mai 1981. "Ca şi KGB-ul, scrie Le Figaro, GRU dispune de forţe speciale, care s-au ilustrat în Afganistan şi apoi în Cecenia".

Dacǎ implicarea diverşilor agenţi şi a diverselor servicii secrete ruse în operaţiunea de destabilizare a Ucrainei nu mai reprezintǎ nici un mister, rǎmîn deschise întrebǎrile legate de intenţiile lui Putin. Intr-un articol din cotidianul Libération, analistul Bernard Guetta analizeazǎ mai mult scenarii în acest sens. Nu este exclus, spune el, ca Putin sǎ-şi menţinǎ aceastǎ presiune asupra Ucrainei încǎ o lunǎ, pentru a reuşi sǎ perturbe alegerile prezidenţiale din aceastǎ ţarǎ. Apoi, Moscova ar urma sǎ joace pe o nouǎ carte, sǎ refuze recunoaşterea noilor autoritǎţi de la Kiev atîta timp cît o nouǎ constituţie, consfinţind federalizarea Ucrainei, nu va fi adoptatǎ.

Va îndrǎzni însǎ Putin sǎ trimitǎ efectiv trupe ruseşti de partea cealaltǎ a frontierei? Iatǎ o altǎ întrebare care pluteşte în aer, iar Bernard Guetta considerǎ acest scenariu ca fiind puţin probabil. In acest moment, spune analistul francez, vedem grupuri de comando care ocupǎ diverse clǎdiri oficiale în localitǎţile din estul Ucrainei, dar în nici un caz ele nu suscitǎ un veritabil entuziasm popular, nici mǎcar printre ruşii din respectivele zone. Iar o eventualǎ intervenţie militarǎ i-ar aduce Rusiei o şi mai mare izolare pe plan internaţional, precum şi noi sancţiuni economice şi diplomatice, de care Putin nu are nevoie. Dacǎ ar fi sǎ ne luǎm dupǎ analize furnizate de Fondul Monetar Internaţional, economia Rusiei este deja în recesiune. Pentru primul trimestru al anului, fuga capitalurilor s-ar ridica la 50 de miliarde de dolari, ceea ce afecteazǎ piaţa bursierǎ rusǎ iar rubla afişeazǎ o slǎbiciune record faţǎ de dolar. Iar pe toatǎ durata anului, FMI-ul prevede un exod de capitaluri la nivelul a o sutǎ de miliarde de dolari.

Ceea ce nu înseamnǎ însǎ cǎ popularitatea lui Vladimir Putin scade în Rusia. Potrivit unui sondaj citat de Agenţia France Presse, 82 la sutǎ dintre ruşi îi aprobǎ acţiunile. In parteneriat ideologic cu Biserica Ortodoxǎ Rusǎ, Vladimir Putin se poziţioneazǎ mai mult decît oricînd în postura de mare şef al unei Rusii decisǎ sǎ ţinǎ piept unui Occident considerat decadent şi pervertit.

Aş mai adǎuga la acest subiect faptul cǎ aceastǎ crizǎ ruso-ucraineanǎ a devenit o temǎ de campanie în contextul alegerilor europene. Este semnificativ faptul cǎ tonul a fost dat, în acest sens, de doamna Angela Merkel, cancelul Germaniei. "Europa înseamnǎ pace şi libertate", a spus ea în cursul unui miting pe 29 aprilie, frazǎ de naturǎ sǎ devinǎ un veritabil slogan de campanie. Iatǎ cǎ dintr-o datǎ criza economicǎ începe sǎ treacǎ pe locul al doilea iar problema pǎcii pe locul întîi. Sǎ fie un semn bun? Sǎ fie un semn al gravitǎţii evenimentelor? Vom avea probabil un rǎspuns în viitorul imediat.  

 

504