Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tineri regizori români în programul festivalului de la Sibiu: Eugen Jebeleanu

eugen_jebeleanu.jpg

Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu, sau spirala secretă a unei căutări permanente. "Alice", text de Yann Verburgh, regia Eugen Jebeleanu, Teatrul Gong, 15 iunie, 16 h. "20 noiembrie", după Lars Noren, regia Eugen Jebeleanu, Teatrul Național Radu Stanca, Teateul Gong, 18 iunie, ora 16. Cind parcurgi lista de spectacole cu tot ce a facut pînă acum Eugen Jebeleanu  nu-ți vine să crezi ca a împlinit deabia 27 de ani: actor, coregraf, campion național de dans sportiv, regizor, autor dramatic, pe scenele din România și Franța.

Promoție 2010 UNATC, Universitatea de Teatru din București, pe care o termină cu premiul pentru cel mai bun actor, participă în 2009 la un stagiu de actorie la Studioul Michael Tchekhov din Londra, urmat în 2011 de un an de studii la Conservatorul Național Superior de Artă dramatică din Paris. In 2013 obține un Masterat de regie și dramaturgie la Universitatea Paris Ouest din Nanterre, Franța.

În 2008 l-am descoperit deja la Teatrul Maria Filotti din Brăila  într-un spectacol de Radu Afrim Omul pernă, de Martin Mc Donaugh și tot cu același regizor l-am regăsit în Boala familiei M de Fausto Paravidino la Timișoara în 2009 dar și pe scena Teatrului Odéon din Paris, la Atelierele Berthier. Sunt roluri care l-au impus imediat ca unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

În 2010 fondează împreună cu regizorul și dramaturgul Yann Verburgh Compania 28 cu care crează mai multe spectacole în Franța și România. Sacha Guillaume et moi este primul lor spectacol, un proiect de atelier dramatic dirijat de Yann Verburgh, în cadrul Festivalului France Roumanie, Tous en scène, Toți în scenă, jucat la Sala Bizantină a Palatului Béhague, apoi la Manufacture des Abbesses din Paris și în 2012 la Festivalul EUROART din Brașov.

Ca regizor, începe să semneze o serie de spectacole, la care scrie adesea scenariul sau adaptarea: Canin Felin este creat în 2011 într-o rezidență la Institulul Cultural Român din Paris, jucat apoi la Godot Teatru din București și la Festivalul din Avignon off în 2012. Ficțiuni mici de România după Régis Jauffret e creat tot în 2012 la Green Hours din București, urmează apoi tot aici dontcrybaby, după Scufița roșie de Frații Grimm și cu care e prezent în 2013 pentru prima dată la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.

In 2013, RETOX (România este o țară occidentală fotocopiată), e programat la Unteatru din București, la Festivalul Internațional al Teatrului Nou din Arad, la Festivalul Social Act din Galați și la Marathonul Teatrului Independent din București. Î

n 2014 Hotel, un spectacol non verbal, de Eugen Jebeleanu după un text de Franz Xavier Kroetz este jucat la Unteatru, la Festivalul Temps d’images din Cluj și la Festivalul de la Sibiu.

În noiembrie 2015 creează la Temp d’images, Fabrica de pensule, spectacolul perfomance Ea este un băiat bun, după un film documentar de Marian Ilea și Gheorghe Dinu. Spectacolul a fost jucat la Paris pe 18 noiembrie, imediat după atentatele de la Bataclan, nu departe de la rue Charonne, la Teatrul Confluences, în cadrul Festivalului „Péril jeune”, Pericol tînăr. Spectacolul va fi reluat în stagiunea 2016-2107 pe scena Teatrului Tarmac din Paris. În 2015 Eugen Jebeleanu fondează alături de Yann Verburgh compania „ Ogres”, după textul cu același nume al lui Yann Verburgh, laureat al unor importante premii naționale franceze, cu care semnează mai multe lecturi și puneri în spațiu la Théâtre Ouvert din Paris și în diferite orașe din Franța.

La Festivalul din Sibiu din anul acesta Eugen Jebeleanu este prezent cu două spectacole, unde semnează regia: Alice, un text de Yann Verburgh după Lewis Caroll și 20 noiembrie, adaptare după un monolog de Lars Noren.

Tînărul, aproape adolescent, pe care l-am întîlnit odinioară la Brăila sau la Paris, în Boala familiei M, și care intruchipa după un ziarist francez « toute la jeunesse du monde », toată tinerețea lumii,  a devenit, în nici cinci ani, un artist matur și sigur pe ce știe și ce vrea. Sensibil la ce se întimplă in jurul nostru, fie că e vorba de minorități, sau de o Românie toxică și retoxificată...Un regizor extrem de sigur pe mijloacele sale, deși, sunt sigură, nu-îi va place eticheta asta, căci se vrea în cautare, și este exact ceea ce face, spectacol după spectacol. Nici un spectacol de al său nu seamănă cu celălalt.

Există însă o spirală, Eugen Jebeleanu nu pleacă niciodată de la zero, de fiecare dată se sprijină pe ce a acumulat și apoi "sare" mai departe. La macheta de spectacol pe care a propus-o pentru Ogres, m-a impresionat construcția ideatică in care a prins textul ca într-o menghină, personajele prinse și văzute ca printr-un perete de ghiață sau de cleștar... Spectacolul e un soi de „joc al ielelor”, unde textul, extrem de precis, de violent, e dezvăluit într-o nouă realitate, la fel de puternică și care poate deveni magică.

Cu Ea este un băiat bun, cărțile se schimbă. Extraordinară demonstrație despre CORP, extrem de concretă, de directă, jucînd uneori pe un anume inconfort sau jenă a spectatorului, împins să asculte altfel, sau să vadă altfel. Comunicarea cu sala se face aici cu o voie bună cîștigată de un interpret (Florin Caracala) extraordinar de firesc, de multiplu, de sensibil, ce alunecă treptat spre o feminitate dureroasă, infiripată din monologurile live ale celor cîteva fragmente filmate, și izbucnind splendidă în songul final, dureros de tandru, de apropiat. Un teatru extrem de  puternic, „sărac” dar esențial, cu o lume în jur din bucăți de cărbune și cîțiva fulgi albi de pasăre sau... de aripi de înger.

Pentru toate calitățile sale artistice și umane, prin originalitatea și forța proiectelor sale, Eugen Jebeleanu se înscrie ca o figură extrem de atașantă și de generoasă în peisajul teatral contemporan, de acum, franco-român.

 

861