Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tineri regizori români în programul festivalului de la Sibiu: Gianina Cărbunariu

index.jpg

Gianina Cărbunariu
Image source: 
credit foto: festival-avignon.com

Gianina Cărbunariu de la Stop the tempo la avertizorii de integritate...

Gianina Cărbunariu este din nou prezentă pe scena Festivalului Internațional de teatru de la Sibiu cu ultimul său spectacol, creat pe scena Teatrului Național Radu Stanca, Oameni obișnuiți. Tot aici a creat acum doi ani un alt spectacol, scris și pus în scenă de ea, Solitaritate, cu care a fost invitată vara trecută la festivalul de la Avignon, secțiunea oficială, iar anul trecut la Festivalul de la Sibiu a fost prezentă cu spectacolul De vînzare, creat la Teatrul Odeon din București. Un nume deja bine cunoscut, în România și în străinatate. Nu mai amintim numeorasele sale participări și turnee in Belgia, Franța, Polonia, sau Slovenia. Personalitate multiplă și în continuă dezvoltare, cum am defini astăzi, Mirella Patureau, prezența pe scenele românești a unei autoare- regizor ca Gianina CărbunariuɁ

Mirella Patureau: Pusă astfel întrebarea ne trimite direct la unul din aspectele cele mai interesante ale teatrului contemporan, și anume apariția autorului total al spectacoluui, regizorul care-și scrie textul, direct pe scenă, în colaborare cu actorii cel mai adesea. Este cazul unor oameni de teatru ca Jöel Pommerat, Rodrigo Garcia sau Sylvain Creuzevault. Regizorul-dramaturg este dealtfel titlul tezei de doctorat pe care o pregătește Gianina Cărbunariu.

Deci, întrebarea, autor dramatic sau regizor, nu are sens în cazul ei decît dacă cei doi termeni sunt văzuți legați, topindu-se unul în altul. Mai clar, Gianina Cărbunariu scrie spectacole, căci spune ea într-un interviu mai vechi, deja din 2008, "teatrul nu e literatură" ,  sau, nu e numai literatură, scrisul și lucru pe scenă decurg unul din altul, se îmbină și se determină reciproc, cred că este principala trăsătură cu care am defini-o pe Gianina Cărbunariu astăzi.

Matei Vișniec: Poate și pentru că prin formația sa, studii de litere și dramaturgie și apoi de regie, Gianina Cărbunariu știe foarte bine din ce și cum se scrie o piesă de teatru și mai ales cum prinde viață, cum" urcă" pe scenă. Spectacolul său de diplomă, în 2003, cu un text al unui dramaturg islandez, Mă numesc Isborg.Sunt o leoaică, este unul din ultimele sale spectacole realizate pe un text care nu e scris de ea, dar se înscria deja în cadrul unei creații coelctive. Să nu uităm însă că numele Gianinei Cărbunariu  este legat de grupul dramAcum, fiind chiar unul din membrii fondatori, un proiect activ de promovare a dramaturgiei originale contemporane.

Mirella Patureau: Grupul DramAcum era  în primul rînd un teatru care revendica o ruptură față de epoca care l-a precedat,  ruptură care mi se pare mai degrabă ideologică și estetică, decît biologică. Este o schimbare de coduri și tinerii dramaturgi și regizori de la dramAcum (Gianina Cărbunariu, Radu Apostol, Andrea Vălean, Alexandru Berceanu,  sub impulsul profesorului lor Nicolae Mandea, la care s-au adăugat apoi Maria Manolescu, Ana Mărgineanu, Peca Ștefan) sunt primii care urcă la atac. Totul a început cu un strigăt, Stop the tempo!, al Gianinei Cărbunariu, titlu și grup de acum mitic, căci am impresia că s-a spus totul despre el de aproape 15 ani încoace. Dar ce e mai important, nici unul dintre ei nu a rămas blocat la acelașipunct. Și mai ales Gianina Cărbunariu.

Matei Vișniec: Într-adevăr au urmat multe alte titluri ale Gianinei, Mady Baby.edu sau Kebab, început într-un stagiu la Royal Court la Londra, jucat apoi în Franța, Asparagus la Volkstheater din Viena și mai ales multe rezidențe  în străinătate, de la Londra la Bruxelles,  spectacolele sale sunt invitate îin Canada, Germania, Ungaria și Polonia. Cum a evoluat scrisul sau stilul spectacolelor saleɁ

Mirella Patureau: Gianina Cărbunariu lucrează mereu cu o echipă, demers care decurge din stilul său de lucru: "Cînd scriu nu mă gîndesc că trebuie să creez un text, am întotdeauna în cap o idee de spectacol, nu de text. Mă gîndesc mai ales la distribuție, căci prezența actorului este predominantă". Dar aș spune că la un moment dat a intervenit un turnant, un moment decisiv: în 2009 Gianina Cărbunariu crează la Studioul York din Tîrgu Mureș spectacolul 20/20, despre ciocnirile interetnice dintre maghiari și români din 1990.

La baza scenariului se află cîteva luni de investigare pe teren, interviuri la fața locului, un întreg ansamblu documentar tratat apoi ca o ficțiune. Creează imediat apoi, spectacolul X milimetri, Y kilometri unde folosește și aici o documentare  amplă, dar de data asta se pleacă de la documente din arhivele securității române și stenograma unei discuții cu scriitorul Dorin Tudoran în 1985 la sediul organizației de Partid din București. Textele  sunt publicate într-un volum de Dorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, în 2010. Acest spectacol reprezintă de altfel primul element al unei serii care a continuat acest plonjeu în arhivele securității în 2013, cu Tipograf majuscul, creat la Teatrul Odeon din București, unul din cele mai reușite spectacole ale sale.

Matei Vișniec: Și ajungem astfel în 2013 cînd în cadrul proiectului european, Villes en scène, a fost creat spectacolul Solitaritate, care a marcat prezența României laFestivalul de la Avignon, în selecția oficială după o absență de peste 20 de ani.

Mirella Patureau: Actualul spectacol, Oameni obișnuiți, e construit și el după aceleași tehnici de documentare și improvizație colectivă, înaintea elaborarii scenariului final. Este și el un proiect european,  co-finanțat de programul Europa Colectivă și Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu. De data asta spectacolul  vorbește despre corupție, la nivel european,  și despre  fenomenul "avertizorilor de integritate",  mai familiarwhistleblower, sau "cel care suflă din fluier", sau mai pe românește,  cel care fluieră în biserică. Și definiția termenului, găsită în Wikipedia, comod mijloc de informare aproximativă dar nu infailibilă, ar fi „un informator, o persoană care aduce la cunoștința publicului sau autorităților activități imorale sau ilegale petrecute într-un departament guvernamental, o organizație publică sau privată, ori o firmă". Vor fluiera pentru noi, așa dar, partenerii fideli ai regizoarei, actorii Marius Turdeanu, Florin Coșuleț, Ofelia Popii, Mariana Mihu, Ioana Paraschiv, Dana Taloș.

Și pentru că spectacolul pleacă de la fapte și documente reale, în program sunt aduse mulțumiri avertizorilor de integritate fără de care acest spectacol nu ar fi putut exista. Audiența din Festival, așa dar, pe 14 iunie, la ora 22 in sala mare a Teatrului Național Radu Stanca.

639