Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Paris - Berlin, consultări înainte de ultimul summit european al anului

angihollande_0.jpeg

François Hollande si Angela Merkel
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel se pronunţă pentru prelungirea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei într-un moment cînd noul lider de la Casa Albă, Donald Trump, afişează o poziţie contrară. Aflat în deplasare la Berlin, preşedintele Hollande pregăteşte de fapt împreună cu doamna Merkel ultima reuniune la vîrf europeană din acest an, dar lansează şi un program numeric comun.

François Hollande şi Angela Merkel împărtăşesc aceeaşi analiză prinvind Rusia şi criza ucraineană. Intrucît acordurile de la Minsk nu sunt respectate, întrucît conflictul din estul Ucrainei nu a încetat, întrucît Moscova îi sprijină în continuare militar pe rebelii pro-ruşi, sancţiunile împotriva Rusiei trebuie prelungite.

Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Declaraţiile celor doi sunt considerate drept nişte anunţuri "cinice şi contraproductive". Rusia acuză de fapt Kievul de neaplicarea acordurilor de la Minsk.

Reamintesc că sancţiunile economice ale europenilor împotriva Rusiei au fost decretate cu doi ani şi jumătate în urmă cînd Vladimir Putin a anexat în mod ilegal Crimeea şi a atentat în mod evident la integritatea teritorială a Ucrainei. Fermitatea occidentală în faţa Rusiei se fisurează însă pe zi ce trece, iar marea fisură vine în primul rînd din partea noului preşedinte american Donald Trump. Si în Europa însă există lideri care au o altă viziune, nu mai departe fostul premier François Fillon, candidatul dreptei la alegerile prezidenţiale franceze.

Pe agenda discuţiilor de la Berlin dintre François Hollande şi Angela Merkel s-au aflat însă şi alte subiecte, unele dintre ele urmînd să fie dezbătute joi la Bruxelles, cînd se vor reuni şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. Brexit, criza migratorie, acordul Uniunii Europene cu Turcia în privinţa migranţilor, apărarea europeană, Ucraina şi Siria vor figura pe ordinea de zi. Intr-un moment cînd Marea Britanie se pregăteşte să iasă din Uniunea Europeană, Parisul şi Berlinul încearcă să strîngă rîndurile pentru a recimenta o familie europeană greu încercată în acest an.

Francezii şi germanii au, în paralel, un proiect ambiţios de dezvoltare a industriei numerice iar investiţiile comune în acest sens se ridică la un miliard de euro. De unde şi actuala "conferinţă numerică franco-germană", cu participarea miniştrilor economiei din ambele ţări. François Hollande evocă necesitatea accelerării "revoluţiei numerice" din Europa, revoluţie considerată ca o "formidabilă oportunitate în Europa". Parisul şi Berlinul au dat tonul prin crearea unei "academii franco-germane a viitorului" şi prin lansarea unor proiecte comune în domeniul nanotehnologiei, al calculului de înaltă performanţă sau al inteligenţei artificiale.

Germania doreşte să-i pregătească pe şcolari încă de la primele clase în materie de programare, iar doamna Merkel consideră că aceasta ar trebui să devină o competenţă de bază, precum scrisul şi cititul. Educaţia numerică va deveni cu siguranţă o necesitate, mai rămîne ca adulţii să nu-i transforme pe copii în nişte mutanţi numerici numai de dragul tehnologiei şi ai performanţei.

 

666