Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La chronique bilingue - Cronica bilingvă 97

dictee_0.jpg

Image source: 
credit foto: rfi.fr

Calculatorul et l’orthographe. Problema ortografiei, sau a simplificării ei, revine din cînd în cînd în actualitate în Franţa. Unii găsesc ortografia franceză prea complicată, alţii consideră însă că ortografia structurează gîndirea. Diverse studii pun însă în lumină un fapt mai degrabă neliniştitor: şcolarii francezi maltratează din ce în ce mai mult ortografia. In ultimile două decenii, de exemplu, raporturile elevilor cu ortografia şi chiar cu limba franceză nu au fost prea "prietenoase", folosim acest termen ca să rămînem într-un cadru amabil, deşi semnalele de alarmă sunt grave, după cum ne explică şi scriitorul Virgil Tănase. 

Uf ! Răsuflu uşurat ! Ministrul învăţământului…, doamna ministru..., sau poate c-ar trebui să spun doamna ministră ?! sau să profit că fac o cronică bilingvă şi să trec mintenaş la franceză, Madame le ministre..., aşi zice după cum mă povăţuieşte „simţul limbii”, mais je me ferais aussitôt traiter de tous les noms de cei care strigă sus şi tare că trebuie spus « madame LA ministre »… numai că atunci, pardon, scuzaţi ! de ce nu « madame la Ministresse », cum nu ne prea îngăduie să spunem, le bon vieux français du  bon usage de Grévisse…

Limba evoluează, crient les progressistes. Oui, mais dans l’esprit de ce qu’elle est, et personne ne peut changer l’esprit d’une langue par décret, cum facem cu ortografia care e o convenţie – ori tocmai de ortografie vreau să vă vorbesc.

Să spunem deci că ministerul – mais pourquoi le ministère resterait masculin dans une monde où... Nu, iertaţi-mă dar trebuie s-o lăsăm baltă cu genurile că altminteri nu mai ieşim la nici un căpătâi. Deci le la Ministre ou Ministresse de l’enseignement nous fait savoir qu’il/elle n’est pas inquiet/inquiète et c’est l’essentiel. L’étude que vient de publier la Direction de l'évaluation, de la prospective et de la performance (la DEPP) care trage semnalul de alarmă privind ortografia elevilor din clasele primare se referă la elevi care şi-au început şcolaritatea înaintea venirii la putere a actualei majorităţi qui, celle-ci, ne se sent nullement concernée par la nullité orthographique de ceux qui ont commencé leurs études primaires sous un autre gouvernement.

Certes, quelqu’un de mauvaise foi – nu e cazul meu ! – pourrait faire remarquer que les auteurs de l’étude citée comparent les résultats d’aujourd’hui à ceux de 1987 et de 2007, răstimp în care dreapta şi stânga au alternat de mai multe ori la guvernare fără ca asta să modifice o tendinţă care pare implacabilă : şcolarii scriu din ce în ce mai cu picioarele. Même si cela n’inquiète pas le Ministère – sau cel puţin pe „Doamna Ministru” cum ar spune Nuşici ! les faits me paraissent, à moi et à quelques hurluberlus de la même espèce, dignes d’intérêt.

E vorba de o dictare, aceeaşi, făcută elevilor de clasa a patra în 1987, în 2007 şi anul trecut. Zece linii, 67 de cuvinte, 16 semne de punctuaţie. Les bambins ont fait en moyenne 10 erreurs il y quarante ans, 14 il y a vingt ans et 17 aujourd’hui. Mai mult decât atât, cei care făceau mai mult de 25 de greşeli în cele zece rânduri de dictare erau unul din 20 în 1987, unul din 10 în 2007, unul din 5 azi.

Je vous vois d’ici ţâţâind din buze că adică ştim noi de unde se trag asemenea statistici, dar nu se cade să spunem cu glas tare că dată fiind năvala tuturor acestor « migranţi »… Ce qui serait compréhensible pour des fils d’étrangers. A supposer que ces hôtes inopportuns soient tous des cadres et des gens ayant accédé à une position sociale élevée. Pentru că lucrurile devin cu adevărat îngrijorătoare atunci când luăm în consideraţie componenta socială : il ne fait pas de doute que les élèves des milieux défavorisés font davantage de fautes que les autres dar dacă copiii de muncitori făceau în medie 17 greşeli acum 20 de ani şi 19 azi, copiii de « cadres et professions intellectuelles supérieures » nu făceau decât, în medie, 6 greşeli acum 20 de ani şi 13 greşeli azi. Adică dublul !

D’ici à supposer que le pays qui reste la cinquième puissance économique du monde n’est plus une puissance intellectuelle nu e decât un pas pe care n-am să-l fac fireşte ca să nu-i aduc la disperare pe cei care, în Est, mai cred în Franţa lui Montaigne, Racine, Voltaire, Balzac şi Proust. Car, l’étude de la Direction de l'évaluation, de la prospective et de la performance précise aussi, en passant  că elevii care nu ştiu să scrie sunt şi cei care nu ştiu să citească. Şi nici să gândească, aşi spune, luându-mă după natura des fautes d’orthographe signalées par les auteurs de cette étude. A la rigueur oublier un h qui ne se prononce pas ou noter un « o » par un simple « o » în loc de „e, a, u”, sau să uiţi un accent este semnul unei ignoranţe superficiale, ignoranţa unei reguli convenţionale de transcriere a sunetelor vorbirii.

Din păcate însă cele mai multe greşeli sunt de acord, deci de înţeles, de logica frazei care structurează gândul : nu e vorba de scriitură ci de cine ce face când şi cum. Et c’est là que le bat blesse. C’est le genre de faute que ne corrige que très partiellement l’ordinateur qui ne sait jamais qui fait quoi. Suntem pe drumul bun, tovarăşi : calculatorul, căruia bine i se spune aşa pentru că el nu este, la o adică, decât o maşină de calculat ! calculatorul înlocuieşte omul nu pentru că aparatul s-ar fi perfecţionat ci pentru că omul e pe cale de-a deveni un calculator.

Le/la Ministre de l’enseignement n’a pas à s’inquiéter. Au contraire : elle/lui peut être content/contente. Les élèves progressent d’un point de vue technologique. În clasa a patra sunt deja tehnocraţi, numai buni de trimis cu steaua la Bruxelles.

 

485