Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Şi totuşi, Europa…

Anul 2016 a fost unul dificil pentru Europa, în special darorită deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană. Niciodată de la lansarea proiectului comunitar acesta nu a înregistrat critici mai acerbe decît în acest an 2016. Si probabil că tot aşa, pe fond de creştere a populismului şi a extremismului, niciodată Europei nu i s-a prezis un viitor mai sumbru. Si totuşi, şi totuşi, Europa rezistă în faţa multor crize, chiar mai bine decît se aşteptau denigratorii ei.

Cei care s-au erijat în rolul de gropari ai Europei vor trebui să mai aştepte înainte de a-şi sărbători triumful. Si chiar dacă în prezent corul celor care critică Europa se aude infinit mai puternic decît cei care cred în construcţia europeană, merită să ne încheiem anul cu un imn dedicat acestei uluitoare experienţe umane. Cu aceste idei îşi deschide un dosar cotidianul Libération, aducînd şi argumente în favoarea Europei.

In urmă cu cîţiva ani numeroşi economişti, mai ales anglo-saxoni, anunţau moartea monedei unice europene, euro. Iată însă că aceasta a rezistat mai bine decît sperau aceşti "specialişti", cărora personal le-aş aminti că economia nu este o ştiinţă exactă întrucît nimic din ce ţine de om nu-şi poate aroga acest statut. Economia poate deveni însă o expresie a ideologiei, şi fără îndoială că unii dintre cei care au criticat moneda unică euro ca fiind o gigantică absurditate aveau şi enorme interese ca Europa să nu-şi reuşească integrarea monetară.

Brexit-ul a însemnat un şoc enorm pentru Europa, dar pentru moment edificiul funcţionează şi fără pilonul britanic. Opţiunea britanicilor de a se distanţa de Uniunea Europeană nu a suscitat alte vocaţii de acest gen pe bătrînul continent, şi nu este exclus ca în noul context Europa să-şi găsească tocmai noi energii pentru a-şi relansa integrarea.

Tot aşa, alegerea lui Donald Trump care preşedinte al Americii ar putea însemna un fel de trezire a Europei dintr-o anumită amorţeală. Pînă acum ea a fost "clientul" Statelor Unite în materie de apărare. In prezent, însă, dacă Europa îşi va construi propria apărare şi îşi va regăsi prestigiul militar, şi credibilitatea ei va creşte în lume, inclusiv la nivel diplomatic şi economic. Sintagma "tot răul spre bine" nu a fost niciodată mai plină de miez decît acum. Cu Donald Trump la Casa Albă un lucru este cel puţin extrem de clar: Europa trebuie să conteze din ce în ce mai mult pe ea însăşi pentru a-şi apăra valorile şi stilul de viaţă.

Imigraţia este o problemă care îi divizează pe europeni şi suscită numeroase controverse, inclusiv unele legate de identitate, ca să nu mai vorbim de aspectul securitar. Să nu uităm însă că pentru milioane de oameni Europa reprezintă un spaţiu de pace şi de prosperitate, de viitor şi de bucurie de a trăi. Din această cauză îşi riscă viaţa sute de mii de imigranţi, întrucît Europa reprezintă încă un model de reuşită, de stat de drept, de societate deschisă.

Sigur că Spaţiul Schengen este contestat mai mult decît oricînd de la crearea sa, în 1995. Iar uşurinţa cu care teroristul Anis Amri a traversat Europa după ce a comis atentatul de la Berlin a suscitat o avalanşă de critici legate de faliile securitare ale Spaţiului Schengen. Si în acest caz, însă, europenii se vor vedea obligaţi să imagineze un nou sistem de control fără ca fluiditatea circulaţiei să fie afectată, iar cu ajutorul noilor tehnologii şi cu alocarea unor noi resurse umane şi financiare soluţiile pot fi găsite.

Iată doar cîteva argumente pentru a contracara pesimismul ambiant legat de Europa, la care mai putem adăuga şi faptul că pînă acum din fiecare criză construcţia europeană a ieşit de fapt întărită.

Uniunea Europeană merită ceva mai multă energie afectivă din partea europenilor întrucît este singurul proiect viabil pentru popoarele acestui continent. După al doilea război mondial marxiştii anti-stalinişti din Franţa au lansat o mişcare intitulată "Socialism sau barbarie". Poate că sloganul ar merita relansat sub forma următoare "Integrare europeană sau barbarie".  

191