Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Monde: un sentiment de abandonare în Europa de est

180405276_0.jpg

Image source: 
credit foto: rfi.fr

2017 este un an aniversar pentru Uniunea Europeană: pe 25 martie se vor împlini 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, piatra simbolică de temelie a construcţiei europene. Marile probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană atenuează însă gustul festiv, iar ţările din estul Europei, arată un comentator în Le Monde, se simt chiar abandonate.

Acest început de an 2017 are într-adevăr un gust amar în primul rînd pentru ţările din Balcani care speră să fie primite în Uniunea Europeană. Este greu de crezut însă că după Brexit, şi în condiţiile în care Franţa, Germania şi Olanda intră într-o logică electorală, Uniunea Europeană îşi va putea permite noi integrări. Deja se simte o linie de fractură în multe privinţe între partea occidentală a Europei şi unele ţări din est care sunt membre ale Uniunii Europene, dar care nu au profitat suficient de acest statut.

"Europa este în serviciul marilor ţări, nu în interesul nostru auzim spunîndu-se la Bucureşti, Zagreb sau Liubliana”. Aceste rînduri sunt semnate în Le Monde de Frédéric Lemaître, bun cunoscător al geografiei fizice, culturale şi umane a Europei. El aminteşte, de exemplu, că România varsă mai mulţi bani la Uniunea Europeană decît primeşte. Sigur, nu este integral vina Uniunii Europene, pur şi simplu românii nu sunt capabili să profite de fondurile care li se cuvin.

"Procedurile instituite de Comisia Europeană sunt atît de complexe încît românii nu sunt capabili să completeze dosarele de solicitare a subvenţiilor”, scrie editorialistul francez. Iată o situaţie frustrantă pe care o sesizează Frédéric Lemaître: pe de o parte Uniunea s-a dorit generoasă faţă de noii săi membri din Europa de răsărit dar pe de altă parte a ridicat numeroase bariere administrative, în general justificate de angoasa unor posibile deturnări de fonduri (iar exemplele în acest sens au fost din păcate numeroase).

Concluzia comentatorului francez este că Bruxelles-ul ar trebui să adopte o politică de natură să-i ajute mai mult pe est-europeni în dorinţa lor de integrare în marea familie europeană. Altfel, spune el, frustrările resimţite de cei din est vor fi profitabile pentru ruşi. Citez din nou din articolul său: “Scorurile bune realizate în ultimile luni în Bulgaria şi România de partide sensible la discursurile învăluitoare ale  Kremlinului demonstrează acest lucru: situaţia este mai puţin stabilă decît pare în Europa, şi nu putem să mizăm pe Vladimir Putin pentru a se ameliora”.

Editorialistul francez regretă de exemplu faptul că pentru alegătorii români statutul de fost comisar european la agricultură al lui Dacian Cioloş, precum şi curajoasa sa luptă împotriva corupţiei, nu au fost suficiente ca să cîştige recentele alegeri.

Spectrul lui Donald Trump, care pare dispus să opereze o apropiere de Vladimir Putin este un alt motiv de îngrijorare pentru ţările Europei de răsărit. Iată deci un tablou destul de sumbru pentru această parte a Europei ignorată oarecum de “nucleul occidental” al Uniunii Europene. Frédéric Lemaître simte chiar nevoia de a scrie următoarea frază, mai mult ca sigur bazată pe observaţiile sale pe teren: "Locuitorii ţărilor din estul Europei au mai ales sentimentul, justificat sau nu, că sunt dispreţuiţi".

Care ar fi remediul în aceste condiţii? Ei bine, ar trebui aplicat ceea ce propunea încă din 1957 Tratatul de la Roma: “Liderii europeni trebuie să pună fundamentele unei uniuni tot mai strînse între popoare şi să aibă ca scop esenţial al eforturilor lor ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de muncă a popoarelor lor”.

 

 

1924