Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: prezidenţialele între teoria “complotului” şi ultra-mediatizare

Europa se află într-un an electoral crucial pentru viitorul ei, iar cele trei scrutinuri, din Olanda, Franţa şi Germania, sunt de natură să aibă o influenţă asupra tuturor europenilor. Chiar şi actuala criză diplomatică dintre Turcia şi Uniunea Europeană are efecte pentru că uneori evenimente punctuale, cum ar fi un atentat sau un scandal sau o criză diplomatică, pot modifica opţiunea electorală a sute de mii de oameni, mai ales într-un moment cînd încrederea în partidele tradiţionale este în scădere.

Rezultatul alegerilor legislative din Olanda vor avea cu siguranţă un impact în Franţa, unde Marine Le Pen continuă să conducă în sondaje, precum şi în Germania, unde victoria doamnei Angela Merkel riscă să fie mai greu de obţinut decît în cazul precedentelor trei mandate. De altfel deplasarea doamnei Merkel la Washington, prevăzută vineri, are şi o dimensiune electorală. Pentru doamna Merkel ar fi extrem de important să poată demonstra că are o anumită influenţă asupra lui Donald Trump, de exemplu, şi să-l determine să-şi modifice discursul în privinţa Uniunii Europene.

In Franţa, campania lui Marine Le Pen, lidera extremei drepte, devine din ce în ce mai agresivă prin discursul ei "anti-sistem". Fără îndoială că ea a învăţat o anumită lecţie de la Donald Trump. Sîmbăta trecută, aflată la un miting în localitatea Châteauroux, Marine Le Pen a pronunţat de 29 de ori cuvîntul "sistem". Un concept care înglobează o întreagă nebuloasă în care diverse forţe politice, dar şi bancherii sau  anumite medii de informare, "trag sforile în mod machiavelic" pentru a continua proiectul mondialist, toxic pentru Franţa.

Marine Le Pen vede semnele unui mare complot peste tot şi denunţă "oligarhia politică, culturală, economică şi mediatică". Teoria complotului este deci reactivată de Marine Le Pen într-un limbaj dincolo de limitele cît de cît respectate pînă acum, cu atît mai mult cu cît partidul ei este vizat de mai multe anchete judiciare.

Intr-un registru mai reţinut, şi François Fillon, denunţă "sistemul" care ar încerca să-l doboare şi să-l elimine din cursa prezidenţialelor. El a fost în mod oficial convocat în faţa justiţiei şi anunţat că împotriva sa s-a deschis o anchetă pentru deturnare de fonduri. El mizează acum pe soliditatea programului său politic pentru a-şi conserva şansele de a ajunge la Palatul Elysée. Sondajele îl plasează tot pe locul al treilea, dar s-a mai apropiat puţin de centristul Emmanuel Macron. Să fie aceasta o tendinţă serioasă? Greu de spus.

Marea problemă cu François Fillon este că "revelaţiile" mediatice în ce-l priveşte continuă să-i degradeze imaginea. Mai nou este pus în cauză într-o incredibilă afacere de costume extrem de scumpe pe care le-ar fi primit cadou. Pe de altă parte, arată cotidianul Le Parisien, doi dintre copiii săi, angajaţi de el ca asistenţi parlamentari, i-ar fi retrocedat lui Fillon o parte din salarii…

Pe fondul acestor scandaluri, un lucru este sigur: a crescut masiv audienţa programelor de televiziune, presa se vinde mai bine iar site-urile multor publicaţii sunt mai vizitate decît de obicei. Intre septembrie şi decembrie 2016, de exemplu, 47 700 000 de telespectatori au privit emisiunile legate de prezidenţiale, faţă de de 39 600 000 în aceeaşi perioadă în 2011, tot în context de alegeri prezidenţiale.

Pentru moment, însă, nu subiectele de politică externă sunt dominante. Specialiştii spun că în Franţa alegerile prezidenţiale nu se cîştigă mizînd pe internaţional, şi nici măcar pe Europa, ci pe problemele cotidiene ale francezilor. Totuşi, în prezent, o dezbatere legată de "clauza Molière" ia amploare, este vorba de măsura prin care unele regiuni conduse de partide de dreapta impun utilizarea limbii franceze pe şantiere. Dezbaterea are loc pe fond de impas juridic în această privinţă, dar subiectul ţine de Europa şi de mecanismele lucrătorilor detaşaţi.

Este normal oare să-i obligi pe străinii care vin să lucreze în Franţa să cunoască limba lui Molière? Stiu oare cei 200 000 de francezi care lucrează în alte ţări europene limbile respective? Dezbaterea este abia la început, important ar fi să nu se stingă brusc, după alegerile prezidenţaile din mai.

 

351