Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: şase ani de orori pe fond de paralizie diplomatică totală

Tristă aniversare în Siria: pe data 15 martie se împlinesc 6 ani de la izbuncnirea revoltei anti-Bachar al-Assad, o revoltă care se dorea o primăvară politică siriană dar care s-a transformat în coşmar. Simplă concidenţă sau poate nu, momentul este marcat două atentate după metoda kamikaze comise la Damasc, bilanţul provizoriu fiind de 32 de morţi. Pe frontul diplomatic impasul rămîne total, în ciuda unor iniţiative ale Rusiei.

“Primăvara noastră siriană a fost martirizată”. Aşa rezumă un farmacist sirian, plecat de la Alep şi refugiat la Strasbourg, cei şase ani de război civil din Siria, conflict care s-a revărsat de fapt peste graniţe devenind unul regional şi care s-a internaţionalizat. Pe 15 martie 2011 la Damasc a fost aprinsă de fapt flacăra revoltei, ea extinzîndu-se, trei zile după aceea, prin manifestaţii, în principalele oraşele siriene. Farmacistul sirian de la Strasbourg îşi aminteşte cu o oarecare nostalgie de acele momente, cînd totul părea posibil, cînd, spune el, un vînt de renaştere a început să bată în mod miarculos, pentru ca apoi "revoluţia" să avorteze brutal.

Peisajul sirian în prezent, este unul catastrofal. Oraşe distruse, o ţară fragmentată, 11 milioane de sirieni refugiaţi în străinătate şi peste 320 000 de cadavre ca expresie a barbariei umane şi a terorismului sub multiple forme. Farmacistul sirian merge mai departe cu analiza şi surprinde ceva esenţial recurgînd la o metaforă. El spune: am greşit noi, sirienii, crezînd că într-o ţară atît de aridă ca a noastră ar putea veni primăvara. Revolta noastră a ameninţat interesele strategice ale puterilor regionale precum Iranul, Israelul, ţările Golfului, Turcia, dar şi ale Rusiei şi ale Statele Unite.

Organizaţia Naţiunilor Unite declară că războiul din Siria este cea mai mare catastrofă provocată de om de la al doilea război mondial încoace. Tot ONU, prin vocea Consiliului Drepturilor Omului, denunţă o multitudine de crime de război comise de forţele guvernamentale de la Damasc. Si unele grupuri rebele sunt însă incriminate, într-un context extrem de confuz.

Pe plan diplomatic, discuţiile organizate de ruşi în Kazahstan, la Astana, au fost sistate, din lipsă de interlocutori, mai precis a rebelilor. Comunitatea internaţională rămîne şi ea divizată în această privinţă, iar pe fondul altor evenimente nu este exclus ca drama siriană să se transforme într-un fel de conflict uitat.

După iniţiativele occidentale la Geneva, ale Rusiei la Astana, este acum rîndul Iranului să încerce o mediere, şi propune deschiderea unui dialog pe 18 şi 19 aprilie la Teheran. Greu de spus însă dacă rebelii vor face deplasarea în Iran, unul dintre principalii aliaţi ai lui Bachar al-Assad.

În aceşti şase ani au fost comise orori teribile, de la execuţii sumare la acte de tortură şi bombardamente împotriva civililor. O revistă medicală britanică arată că de la izbucnirea conflictului cel puţin 814 cadre medicale şi-au pierdut viaţa, iar anul trecut a fost unul în trupele guvernamentale şi aliatul său rus au luat sistematic drept ţintă instalaţiile sanitare şi spitalele. Practic 199 de astfel de atacuri au fost repertoriate în 2016.  

Siria a devenit de fapt teatrul mai multor conflicte, directe şi indirecte, regim şi rebeli dar şi între suniţi şi şiiţi, între puterile regionale, între Statele Unite şi Rusia, între restul lumii şi jihadişti, între kurzi care vor independenţă şi turci. De fapt, surfînd pe toate aceste straturi conflictuale a reuşit să se menţină la putere Bachar al-Assad, într-o Sirie epuizată şi condamnată, după toate aparenţele, să nu-şi regăsească repede nici unitatea nici continuitatea teritorială. Siria mai reprezintă un teribil eşec al comunităţii internaţionale, incapabilă să creeze mecanisme eficiente de soluţionate a conflictelor, ceea ce nu poate decît să suscite noi angoase în viitor.  

211