Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri Olanda: nu s-a produs nici un tsunami populist, dar nici Europa nu a scăpat de furtuni

2017-03-15t224117z_1104944324_rc1303f9e840_rtrmadp_3_netherlands-election_0.jpg

Mark Rutte, liderul liberalilor olandezi
Mark Rutte, liderul liberalilor olandezi
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In Olanda, dreapta liberală a primului ministru Mark Rutte cîştigă alegerile legislative şi devansează confortabil extrema dreaptă condusă de Geert Wilders. Acest scrutin era considerat ca un veritabil test pentru partidele tradiţionale din Europa, după şocul Brexit-ului, dar şi după victoria lui Donald Trump la prezidenţialele din Statele Unite. Primul ministru olandez consideră că olandezii, care s-au deplasat masiv la urne, au spus de fapt "stop" populismului. In Europa rezultatul legislativelor din Olanda este salutat de numeroşi lideri politici, şi are o largă rezonanţă mai ales în Franţa şi în Germania, unde vor avea loc anul acesta scrutinuri importante. 

Olandezii, prin acest vot, oferă un moment de respiraţie Europei. O anumită "serie neagră" de evenimente, care a început cu Brexitu-ul, este cel puţin pentru moment întreruptă. Opţiunea pro-europeană a Olandei este evidentă în urma rezultatului, deşi nu trebuie totuşi uitat că extrema dreaptă rămîne a doua formaţiune politică a ţării.

Preşedintele francez François Hollande vede, în votul olandezilor "o netă victorie împotriva extremsimului". Citez mai pe larg din declaraţia sa: "Valorile noastre, deschiderea, respectul faţă de celălalt şi încrederea în viitorul Europei sunt singurul veritabil răspuns faţă de pulsiunile naţionaliste şi faţă de replierea în sine, fenomene care în prezent frămîntă lumea." Iată o declaraţie care are o "valoare" electorală şi în Franţa, unde campania pentru prezidenţiale a intrat într-o etapă de dezbateri de fond, după ce a fost "frămîntată" de multiple scandaluri.

In Germania, care îşi reînnoieşte Parlamentul în septembrie, doamna Angela Merkel se declară "foarte fericită" de rezultatul legislativelor olandeze. Citez din reacţiile sale: "Olandezii sunt partenerii noştri, prietenii noştri, vecinii noştri. Sunt foarte fericită că o puternică participare la urne a dus la acest rezultat foarte pro-european, un mesaj clar". In contextul în care Turcia formulează reproşuri inacceptabile Olandei, ziua de 15 martie a fost "una bună pentru democraţie", a mai adăugat cancelara germană.

Merită semnalată şi declaraţia preşedintelui Comisiei europene, Jean-Claude Juncker care vede în votul olandezilor o pledoarie pentru o Europă liberă şi tolerantă. "Să construim impreună o Europă mai puternică", a lansat el ca apel în acest context.

Acestea fiind spuse, ar trebui atenuat orice triumfalism din partea partidelor aşa-zis tradiţionale. Chiar şi liberalii lui Mark Rutte pierd de fapt 8 locuri în Parlament faţă de legislativele precedente, ei se vor mulţumi cu 33 de locuri. Marele înfrînt al acestor legistative este formaţiunea laburistă, partener istoric de guvernare în Olanda, şi membru al coaliţiei precedente. Laburiştii erau a doua forţă politică iar acum au devenit a şaptea în peisajul olandez, unde au progresat spectaculos ecologiştii. Stînga europeană şi mai ales social-democraţia sunt deci invitate, indirect, să reflecteze serios la cauzele care duc la repudierea ei. Stîngii i se reproşează deseori un anumit laxism în materie de imigraţie şi securitate, dar reflecţia ei este depăşită şi la capitolul economie sau globalizare. In orice caz, social-democraţia europeană primeşte un avertisment serios prin rezultatul alegerilor olandeze.

Aşa cum spunea doamna Merkel, data de 15 martie a fost una bună pentru democraţie dar pare să stimuleze şi apetitul burselor. Este întotdeauna interesant de constatat cum bursele sunt uneori seismograful unor tendinţe politice. Principalele burse europene au deschis deci în creştere a doua zi după anunţarea rezultatelor din Olanda, o manieră de a saluta de fapt opţiunea alegătorilor şi încrederea în Europa.

Reacţia Turciei merită şi ea semnalată. Pentru Recep Tayyip Erdogan nu există nici o diferenţă între liberalii lui Rutte şi (citez) “fasciştii” lui Wilders. Mark Rutte a cîştigat alegerile dar a pierdut prietenia Turciei, mai spune Erdogan, în timp ce ministrul turc al afacerilor externe avertizează că în curînd în Europa vor izbunci “războaie religioase”.

Să-i dăm acum cuvîntul şi unui istoric olandez, Jan Willem Brouwer, care acordă un interviu cotidianului Le Monde. El consideră că victoria lui Mark Rutte este relativă. In vremurile “normale”, spune el, s-ar fi vorbit mai degrabă de "înfrîngerea" unui mare partid cînd trece de la 41 de locuri în Parlament la numai 33. Istoricul olandez mai constată că întregul peisaj politic al ţării sale s-a fărîmiţat, inclusiv în tabăra populistă.

In concluzie, putem spune că alegerile din Olanda nu reprezintă un tsunami populist sau extremist revărsat asupra Europei, cum prevesteau unii, dar nici nu s-ar putea spune că Europa a ieşit din zona de turbulenţe multiple, inclusiv identitare, care o afectează de o vreme.

430