Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se aleg « imortalii », membrii Academiei franceze?

academie.jpg

Academia francezà, creatà în 1635, defineste regulile limbii franceze si întocmeste un dictionar
Academia francezà, creatà în 1635, defineste regulile limbii franceze si întocmeste un dictionar
Image source: 
RFI/Pierre René-Worms

Astăzi se celebrează Ziua internaţională a francofoniei şi totodată s-a lansat cea de-a 22-a săptămână a limbii franceze. Francofonia are astăzi o dimensiune planetară şi un statut recunoscut pe plan internaţional. OIF, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, este organismul care federează acţiunile celor 84 de ţări şi guverne care o compun. In cadrul acestei săptămâni a limbii franceze, evocăm puţin şi Academia franceză, cea a cărei unică misiune este să definească limba franceză prin elaborarea unui dicţionar care fixează regulile limbii franceze.

Academia franceză este o instituţie care a fost creată în 1635. Membrii ei, denumiţi « imortali », sunt în număr de 40. Odată ce cvorumul este atins, odată ce toate cele 40 de locuri sunt ocupate, în mod paradoxal trebuie aşteptat ca un « imortal » să moară pentru a putea alege un nou membru. Cei interesaţi pot, începând din acel moment, să trimită o scrisoare de candidatură secretarului pe viaţă, post ocupat actualmente de Hélène Carrère-d’Encausse. Uzanţele îi recomandă candidatului să-i viziteze rând pe rând pe ceilalţi academicieni ca să se prezinte. De notat că pretendenţii de peste 75 de ani nu sunt accepaţi.

Scrutinul este direct şi secret. In momentul alegerii noului academician, acesta trebuie să obţină majoritatea absolută şi un minim de 20 de votanţi. Când noul academician este ales, alegerea sa nu devine definitivă decât cu acordul preşedintelui Republicii, acord ce se dă în cursul unei audienţe private. Câteva luni mai târziu după scrutin, noul ales este primit mai întâi în cursul unei ceremonii cu uşile închise iar apoi în cursul unei recepţii publice la care va susţine un discurs de mulţumire. Intre timp, noul ales a avut timp să-şi confecţioneze pe măsură celebrul costum verde şi sabia.

O ultimă precizare importantă : nicio condiţie de naţionalitate nu figurează în statutele Academiei franceze. Cu alte cuvinte, oricine poate spera să devină într-o bună zi « imortal » sub cupola de pe quai de Conti. Dramaturgul şi scriitorul Eugen Ionescu este singurul român care a fost ales, în 1970, membru al prestigioasei instituţii.

93