Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viitorul post-Brexit al Europei în dezbaterea grupului MED 7

5070485_6_c03d_les-dirigeants-de-malte-d-italie-de-france_24789ff33f756da5a562df24227d0b8e.jpg

Reuniune în 2016 a celor 7 state din sudul Europei
Reuniune în 2016 a celor 7 state din sudul Europei
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Tările din sudul Europei, reunite la cel mai înalt nivel în capitala Spaniei, lansează un mesaj de unitate şi de ataşament faţă de integrarea europeană. Este pentru a treia oară că aceste ţări, 7 la număr, se reunesc pentru a reflecta la viitorul post-Brexit al Uniunii Europene. Franţa a fost printre iniţiatorii acestor reuniuni iar preşedintele François Hollande consideră că este important să fie auzită „vocea ţărilor din sud” în contextul marii familii europene.

Sapte ţări (cifră magică) avînd multe lucruri în comun... Geografia, bineînţeles, o anumită cultură mediteraneană, dar şi o anumită rezervă faţă de modelul de austeritate promovat de Germania şi de alte ţări din „nordul Europei”. Participanţii la acest „summit” de la Madrid au ţinut să precizeze că el nu este de natură să aducă vreun prejudiciu unităţii europene. Merită însă observat că acest nou „club” (numit uneori şi MED 7) arborează în prezent culori socialiste şi de stînga.

Conservatorul spaniol Mariano Rajoy s-a văzut astfel înconjurat de lideri care, în majoritatea lor, sunt de stînga: francezul François Hollande, italianul Paolo Gentiloni, grecul Alexis Tsipras, portughezul Antonio Costa, maltezul Joseph Muscat... Doar ciprotul Nicos Anastasiades reprezintă altă familie politică.   

„Familia sudului” reunită la Madid a avut pe agenda discuţiilor subiecte legate evident de mecanismul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar şi altele legate de construcţia europeană, de imigraţie, de economie, de problemele bugetare ale Greciei, de situaţia din Siria.

"Europa trebuie să se concentreze serios pe subiectele care îi preocupă în cel mai înalt grad pe cetăţeni, şi să-şi găsească modalităţile pentru a-şi adînci integrarea", afirmă cei şapte într-o declaraţie comună. Această luare de poziţie este fără îndoială destinată să aibă un anumit ecou în Franţa, unde pe 23 aprilie se va derula primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, iar lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, are, teoretic vorbind, şansa de a ajunge la Palatul Elysée. O perspectivă care reprezintă un fel de coşmar pentru toţi liderii pro-europeni, în măsura în care lidera extremei drepte franceze se prounţă clar pentru ieşirea Franţei din zona euro ceea ce ar însemna într-un fel dezmembrarea Uniunii Europene.

Faptul că sondajele o dau pe Marine Le Pen calificată pentru turul al doilea al scrutinului este deja considerat ca fiind extrem de îngrijorător în multe capitale europene, cum ar fi Madrid şi Berlin. Mariano Rajoy a declarat fără să ezite că o victorie a lui Marine Le Pen la prezidenţialele franceze ar fi o „catastrofă”. Iar  cancelara germană Angela Merkel a anunţat că îi primeşte pe toţi candidaţii la prezidenţialele franceze care vor să discute cu ea, cu excepţia lui Marine Le Pen.

Summit-ul de la Madrid are deci valoarea unui mesaj în direcţia electoratului francez, dar şi în direcţia Berlinului. Doctrina economică riguroasă impusă de Germania în sînul familiei europene nu a fost niciodată bine digerată de ţările din sud. Prin aceste reuniuni ele înţeleg să restabilească un oarecare echilibru în raport cu o anumită „hegemonie economică” a Germaniei. Summit-ul de la Madrid le-a permis celor 7 ţări din sud să se consulte şi în contextul Consiliului european de pe 29 aprilie, cînd Uniunea Europeană va stabili marile principii ale negocierilor cu Londra în vederea concretizării divorţului, sau altfel spus a Brexitu-ului.

 

507