Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (108)

the-causes-and-effects-of-globalisation-1-638.jpg

Image source: 
credit foto: SlideShare net

Binefa(cerule!)... de la mondialisation. Conceptul de "globalizare" (sau "mondializare") a fost unul care, în momentul lansării sale, cu peste un sfert de secol în urmă, era plin de promisiuni. Conotaţia sa "pozitivă" părea înscrisă oarecum în condul genetic al termenului întrucît liberalizarea pieţelor şi a schimburilor, la scară planetară, urma să aducă prosperitate pentru toată lumea. Intre timp, însă, pe fond de explozie a inegalităţilor, aflată sub focul criticilor, "globalizarea" a început parcă să nu mai fascineze atît de mult, (iar unii propun chiar înlocuirea termenului cu "planetarizare").  Scriitorul Virgil Tănase observă cu ironie, în context, unde poate duce "excesul de globalizare"… Să-l ascultăm.

Românii îs fruntea în toate celea, cum se spune, şi odată mai mult iată-mă mândru de mes origines danubiennes. Je lis dans la presse, dans toute la presse de touts les pays du monde, cu o restricţie totuşi : e vorba de presa care se ocupă de ceea ce numim, cu pudoare, „fapte de societate”..., citesc, spuneam, des articles très flatteurs, photos à l’appui, à l’égard d’une Roumaine dont l’exploit nous vaut admiraţia întregii lumi, uimită că nimănui nu-i trecuse până acum prin minte această idee simplă ca oul vârtos pe care Columb, l’a fait tenir debout sur un coin de table, admiraţia comesenilor neaducându-i însă decât faimă şi nu două milioane şi ceva de euro – mais l’argent n’a qu’une importance secondaire quand il est question d’idées lumineuses, destinées à rester dans l’histoire et à devenir proverbiales tel l’œuf dudit Colomb.

O idee despre care, poate, n-aşi fi ispitit să vă vorbesc dacă ea n-ar uni într-un buchet câteva elemente care, separate, par neînsemnate dar care, înmănunchiate de tânăra româncă, dau dintr-o dată o perfectă hologramă a lumii contemporane.

Rien n’aurait été possible sans la chute du mur de Berlin et peut-être même fără adeziunea României la comunitatea europeană pentru că, dacă nu, Doamne fereşte ! această fată cu nume predestinat, de piramidă egipteană, n-ar fi avut acces la „situl” german prin care s-a tratat afacerea. Şi iarăşi nimic n-ar fi fost posibil sans la mondialisation qui permet une concurrence loyale et planétaire entre tous ceux intéressés par une affaire.

Pour preuve, l’heureux gagnant de l’enchère est un businessman de Hong Kong căruia trebuie să-i admirăm discreţia pentru că n-a vrut să-şi dea numele şi să profite de gloria mondială a acestei tranzacţii inedite permiţând concetăţenei noastre să se bucure singură de-o notorietate care se răsfrânge, fireşte, prin ricoşeu, sur son pays d’origine, et même sur notre vieux continent qui depuis Platon et Socrate, au moins, alimente en idées le reste du monde.

Mais, vous l’aurez deviné, nu e totul ! Ideea tinerei fete ar fi rămas apă de ploaie, năclăită în balta Brăilei sau a lacului de acumulare de la Bicaz dacă Omul, omul cu „O” mare, n-ar fi inventat internetul, qui permet à quelqu’un perdu dans les tréfonds de la vieille Europe de communiquer instantanément son offre à des milliers de kilomètres avant que la marchandise ne se dégrade. J’ai des frissons dans le dos la gândul că acum nu prea multă vreme, comerţul cu ţările de pe malul mării Galbene presupunea termeni de livrare lungi, în care timp fructele putrezesc, carnea li se fleşcăie, pielea îşi pierde prospeţimea, obrajii rumeni ai merelor se acoperă cu buburuze pe care nici o pudră nu le mai poate ascunde et la jeune Roumaine n’aurait récolté que quatre sous, ce que l’on paie pour les tomates pourries bune  numai de bulion, şi încă ! 

Cela aurait été dommage parce que ces deux millions et des poussières d’euros despre care este vorba au o destinaţie pe cât de nobilă pe atât de grăitoare pentru timpurile pe care le trăim : când vă spuneam că piramida noastră dunăreană este expresia mondializării în tot ce are ea mai frumos şi mai înălţător ! Pe lângă faptul că vrea să cumpere o casă părinţilor ei care, citez, „trăiesc într-o ţară săracă” – et moi qui croyais que l’adhésion à l’Europe avait apporté à la Roumanie non seulement fierté et bonheur mais aussi la prospérité… în fine ! fata cu pricina vrea să studieze, ce frumos ! să studieze la Oxford, şi mai frumos ! marketingul şi bisnesul, de-a dreptul sublim !

Şi o văd de pe-acum, după asemenea înalte studii, pe tânăra româncă în rolul doamnei Warren din piesa lui Bernard Show, ţinând un bordel de mare clasă după pilda domnului Jan Zakobielski, cetăţean german de la Dusseldorf, care a înlesnit ideii despre care este vorba să se realizeze prin mijlocirea societăţii sale comerciale, perfect legală,  „Cinderella escort” – care încasează şi ea, perfect legal, un comision de jumătate de milion, impozabil presupun. De fapt, uitam să vă spun despre ce e vorba, tânăra domnişoară – termenul nu e nepotrivit ! – şi-a pus la licitaţie virginitatea.

Ce qui me rappelle, nu ştiu de ce, une blague entendue il y a pas longtemps à Bucarest. Deux vieux amis se rencontrent dans la grande rue de leur village. - Ça va  măi Gheorghe ? - Oui, ça va bine ! - Sănătatea ? - Ça va bine şi ea ! - Et ta femme ? - Bine, mersi, très bien. Îi e cam dor de prunci. – Mais nu ţi-s acasă ? - Pas vraiment, dar vin pour les fëtes. - Ils vont bien ? - Bine, bine şi ei. Cel mare, Nicu, e şomer în Gemania şi câştigă bine, că Germania e o ţară bogată. Vasilica face trotuarul la Paris că acolo sunt mulţi turişti. Titel s-a pacsat cu un domn din Belgia mai în vârstă dar foarte citit, are bibliotecă şi două maşini...  – Tu sais quoi, mă Gheorghe ?! Fir-ar ei ai dracului boşimanii, domnule !

 

 

 

N° 108. Binefa(cerule!)... de la mondialisation Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (108)
528