Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bilanţ internaţional contrastant al preşedintelui François Hollande

hollande_merkel.jpg

De-a lungul mandatului sàu, François Hollande a fàcut pe intermediarul între premierul grec Alexis Tsipras si cancelara germanà Angela Merkel
De-a lungul mandatului sàu, François Hollande a fàcut pe intermediarul între premierul grec Alexis Tsipras si cancelara germanà Angela Merkel
Image source: 
REUTERS/Yves Herman

Preşedintele François Hollande îşi termină mandatul peste 3 zile. A venit deci ora bilanţurilor pentru liderul socialist. Ne putem întreba ce lasă în urma sa Hollande în materie de politică externă. Răspunsurile par a veni repede: intervenţii în Mali şi în Republica centrafricană, bombardamente în Siria dar nimic, nicio iniţiativă, în dosarul european.

Mandatul preşedintelui François Hollande pe plan extern a fostul unul clar « intervenţionist », cu o serie de acţiuni militare pe plan extern. În ultimii 5 ani, militarii francezi au fost desfăşuraţi pe 9 teatre externe în cadrul a 25 de operaţiuni. În 2015, operaţiunile externe – Opex cum se spune în limbaj militar – au mobilizat un sfert din cei 40.000 de soldaţi francezi şi trei dintre ele – Sahel, Irak şi Siria - consumau 85% din buget. Le Monde nu ezită să vorbească despre « o diplomaţie războinică şi reactivă. Franţa şi-a restaurat credibilitatea, a ei şi a armatei sale, graţie mai multor intervenţii ».

În primul rând cea din Mali, botezată Serval, pe care mulţi o consideră un succes. Succes militar, spun specialiştii în Apărare, dar şi succes diplomatic întrucât ea nu a întâlnit opoziţie intrenaţională, nici din partea Rusiei nici din partea Chinei. Ajuns la Tombuctu după eliberarea oraşului de sub teroarea jihadistă de către trupele franceze, François Hollande a fost întâmpinat acolo de sloganuri gen « Trăiască Franţa ! Trăiască Hollande ! ». « A fost cea mai importantă zi din viaţa mea politică » avea să zică preşedintele Franţei.

Hollande opreşte declinul numărului de militari

În fine, în Siria, Franţa lui Hollande s-a menţinut pe o poziţie dură, poziţie ce a fost adesea criticată. Dură pentru că Parisul a ţinut să nu-şi încalce anumite principii. Conştient că Franţa nu poate face nimic singură după renunţarea lui Barack Obama de a se alătura Parisului pentru a bombarda regimul al-Assad după ce acesta folosise arme chimice în vara lui 2013, Hollande îşi va desfăşura eforturile la ONU unde însă toate propunerile franceze aveau să fie contrate de vetourile Chinei sau Rusiei.

Franţa nu şi-a lansat bombardamentele în Siria şi Irak decât după seria de atentate jihadiste care au lovit Franţa începând cu 2015. Conflictul sirian va marca dealtfel întregul mandat al preşedintelui Hollande.

În republica Centrafricană, intervenţia armatei franceze Sangaris între 2013 şi 2016 nu a reuşit să pună capăt haosului din ţară.

În fine, să mai spunem că în urma atacurilor jihadiste de pe teritoriul francez, Hollande a luat anul trecut o decizie istorică, aceea de a pune capăt declinului, atât al numărului de militari cât şi a creditelor acordate Apărării.

François Hollande nu lasă nicio urmă în domeniul construcţiei europene

Putem aminti că preşedintele Franţei a efectuat o vizită – cert foarte scurtă dar foarte importantă - la Bucureşti în toamna anului trecut. Dacă România a apreciat această deplasare prezidenţială franceză, în general, pe plan european, experţii sunt unanimi în a spune că François Hollande nu va lăsa nicio urmă în domeniul construcţiei europene. Nu a avut nicio ambiţie pentru Europa lăsând-o pe germana Angela Merkel la cârma bătrânului continent. Unii comentatori, în particular de la Le Monde, pun această prudenţă a lui Hollande pe seama diviziunilor care au marcat partidul socialist în 2005 cu ocazia prezentării – şi respingerii prin referendum – a proiectului de Constituţie europeană. « Pe chestiunea Europei, Hollande a fost un pompier meritoriu, un zugrav nerecunoscut şi un arhitect deficient », spune directorul unui institut european citat de ziarul Le Monde. Dacă în dosarul Ucrainei, Hollande şi Merkel au încercat să se apropie şi să vorbească la unison, acordurile de la Minsk negociate cu Moscova şi Kiev au rămas în mare parte literă moartă. Lucru ce explică şi de ce sancţiunile contra Rusiei persistă şi azi

În concluzie, putem spune în linii mari că Franţa lăsată în urma sa de François Hollande este mai credibilă şi mai audibilă pe plan internaţional decât era acum 5 ani, dar că marele perdant rămâne totuşi Europa. « E pentru prima dată că un lider francez nu-şi lasă « amprenta » în dosarul construcţiei europene. » regretă corespondentul ziarului Libération la Bruxelles.

Bilanţ internaţional contrastat al preşedintelui François Hollande
528