Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


SUA: Întâlnire Trump - Erdogan la Casa Albă

recep_tayyip_erdogan_este_primit_la_casa_alba_de_donald_trump.jpg

Recep Tayyip Erdogan este primit la Casa Alba de Donald Trump
Recep Tayyip Erdogan este primit la Casa Alba de Donald Trump
Image source: 
REUTERS/Alexander Zemlianichenko

Preşedintele Statele Unite, Donald Trump îl primeşte pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan la Casa Albă. Contextul este delicat din cauza Siriei şi a imamului Fethullah Gülen. Unii observatori nu ezită să vorbească de un « moment decisiv ». Trebuie observat şi că ieri, Washingtonul acuza regimul lui Bashar al Assad că a construit un crematoriu pentru a-şi ascunde crimele în masă.

Întrevederea dintre cei doi preşedinţi – Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan ar trebui să fie cordială. Erdogan se află printre rarii şefi de stat care s-au arătat încântaţi că Statele Unite au un preşedinte cu o politică opusă celei duse de Barack Obama. Iar cum, speră ca relaţia dintre cele două state să poată reporni de la zero, într-un ton mult mai bun.

Preşedintele Donald Trump declara că nu va critica epurările făcute de Erdogan ca urmare a tentativei de puci organízate în iulie anul trecut iar Donald Trump a fost primul líder occidental care l-a felicitat pe Recep Tayyip Erdogan pentru victoria în referendum-ul din aprilie prin care puterea preşedintelui era extinsă în mod semnificativ.

Divergenţele existente între cei doi preşedinţi sunt însă pe mai toate planurile.

În ceea ce priveşte terorismul, preşedintele Donald Trump consideră organizaţia Stat Islamic ca fiind principalul său inamic în timp ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan îi  percepe pe kurzi ca fiind ameninţarea cea mai presantă. Iar la acest capitol, faptul că Washingtonul a decis să furnizeze arme miliţiilor kurde aflate în Siria a atras furia autorităţilor turce. Acestea estimează că miliţiile kurde YPG –Unitatea de protecţie a poporului, sunt o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan – PKK, împotriva cărora luptă cu ferocitate şi pe care Erdogan îl consideră ca fiind o organizaţie teroristă. Pe de altă parte, Ankara încearcă prin toate mijloacele să împiedice crearea unui stat kurd intedependent.

La toate acestea se adaugă şi reticenţa administraţiei americane de a răspunde pozitiv la cererea turcă de extrădare a predicatorului Fethullah Gülen, exilat în Pennsylvania din 1999. Pe acesta, Recep Tayyip Erdogan îl face direct responsabil cu tentativa de puci dusă împotriva sa pe 15 iulie anul trecut.

Cotidianul turc Hürriyet scrie că este puţin probabil ca politica americanilor de susţinere a miliţiilor kurde YPG să se schimbe cât timp Siria nu se va debarasa de jihadiştii de la organizaţia Stat Islamic.Ce este cert, cu ocazia viitorului summit NATO de pe 25 mai, Turcia va da un indiciu asupra viitoarei direcţii decise.

Si tot astăzi, la Geneva au avut loc noi discuţii între reprezentanţii guvernului sirian şi membri ai opoziţiei. Discuţiile sunt antamate de mediatorul ONU care încearcă de altfel, fără succes până acum, să stabilească un termen de încetare a conflictului din Siria, război izbucnit în urmă cu şase ani.

Trimisul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura a primit delegaţia regimului sirian condusă de ambasadorul sirian la Naţiunile Unite, Bachar al-Jaafari. Trimisul special al ONU s-a întâlnit şi cu delegaţia opoziţiei. Cinci serii de discuţii indirecte, căci cele două delegaţii refuză se se întâlnească face à face, au fost organizate din 2016 încoace, fără niciun rezultat însă. Între timp războiul face victime : civilii sunt masacraţi şi se folosesc arme chimice.

Statele Unite numai ce au acuzat regimul preşedintelui Bachar al-Assad că ar fi incinerat într-un crematoriu o parte din miile de prizonieri asasinaţi în ultimii ani. Washington a cerut Rusiei să facă presiune asupra aliatului său pentru a opri aceste omoruri în masă. Acuzaţiile se axează pe un raport în care se află fotografii din satelit publicate în luna februarie de Amnesty International. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului acuza regimul sirian că ar fi omorât 13.000 de persoane, între 2011 şi 2015, aflate în închisoarea Saydnaya. ONG-ul denunţa o « politică de exterminare ».

Departamentul de Stat a susţinut o conferinţă de presă pentru a prezenta dovezile care stau la baza acestor acuzaţii extrem de grave. Ïnchisoarea se află la 45 de minute de capitala Damasc. Responsabilul Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu susţine că în fiecare zi sunt omorâţi 50 de prizonieri. ‘Ei sunt incineraţi în acest crematoriu pentru a ascunde crimele în masă’, a subliniat înaltul responsabil american.

Seful delegaţiei ce reprezintă opoziţia siriană a salutat luni seara, în faţa presei prezente la Geneva acuzaţiile americanilor dar a atenţionat că ele constutuie doar o “pietricică într-un ocean”. Opoziţia continuă să ceară plecarea preşedintelui Bachar al-Assad. Damascul refuză. Discuţii se poartă şi la Astana, în Kazahstan, unde, pe 4 mai s-a decis crearea unor zone în Siria în care luptele vor fi diminuate. Dar o diminuare nu poate fi posibilă fără un “orizont politic”, declara imediat Staffan de Mistura.

 

164