Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legislative Franţa: «En marche» spre un parlament ultra-macronist

macron.jpg

Presedintele Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, pe 12 iunie 2017
Presedintele Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, pe 12 iunie 2017
Image source: 
REUTERS/Philippe Wojazer

Azi e ultima zi a campaniei electorale pentru turul doi al legislativelor franceze de duminică 18 iunie. Emmanuel Macron este pe cale să câştige al doilea pariu din ultima lună. După ce a cucerit palatul Elysée, şeful statului ar putea să obţină acum o majoritate zdrobitoare în noul parlament de la Paris. Partidul său, La République en Marche, a ieşit în frunte la primul tur. Cum se arată turul doi de duminică?

Ultimele sondaje de opinie, publicate joi şi vineri, arată o majoritate absolută : între 430 şi 470 de mandate pentru La République en Marche (LREM) şi aliatul său centrist MoDem, adică trei sferturi din totalul de 577 de deputaţi câţi numără parlamentul Franţei. Un parlament în care majoritatea este deci de 289. Cu alte cuvinte, partidului prezidenţial i se prezice un scor aproape sovietic, o cameră a deputaţilor – Adunarea naţională cum se spune la Paris – ultra-adominată de membrii LREM.

Intrebarea pe care şi-o pun mulţi este dacă asta înseamnă automat că Emmanuel Macron va putea face chiar orice reformă ? Un istoric şi profesor universitar citat de colegii noştrii de la redacţia în limba franceză spune că « o majoritate enormă poate fi şi un handicap în măsura în care nu există opoziţie. O opoziţie ce s-ar putea manifesta atunci în stradă sau chiar în parlament, în interiorul acestei majorităţi macroniste. O altă problemă este că vor exista şi mulţi novici în această uriaşă majoritate şi deci va fi nevoie de o perioadă de adaptare, de învăţare a funcţionării parlamentului. Din acest punct de vedere, va trebui făcută o muncă mare de către toţi administratorii Adunării naţionale » mai spune Christian Delporte.

Ce soartă îi aşteaptă pe conservatorii francezi?

Membrii LR – partidul Republican, conservator – şi centriştii care sunt aliaţii cu ei speră să piardă « doar » jumătate din mandatele pe care le au azi, 226 la număr. In viitorul hemiciclu, se prezic însă mai degrabă între 70 şi 110 mandate pentru LR şi UDI iar statele majore pariază el pe un maxim de o sută de mandate în noul parlament. Dreapta tradiţională se poate însă consola cu idea că va fi prima forţă politică din opoziţie.

Socialiştii francezi sunt ei într-o situaţie şi mai cruntă. Majoritari până acum cu 283 de mandate, ei speră să-şi poată forma un grup parlamentar în viitoarea Adunare naţională, adică să obţină cel puţin 15 aleşi, baremul minim pentru a putea forma un grup şi a primi deci o serie de avantaje financiare şi de funcţionare.

Cine ar putea s-o ia înaintea socialiştilor este Franţa nesupusă. Mişcarea stângistului Jean-Luc Mélenchon, ajunsă după primul tur înaintea socialiştilor dar şi a comuniştilor cu care nu se aliase, ar putea mai uşor forma un grup şi deci întruchipa aceea urmă de opoziţie la stânga spectrului politic. Ca să-i atragă pe alegători la urne duminică 18 iunie şi să contreze o probabilă hegemonie macronistă în viitorul parlament, Mélenchon a reamintit la un miting electoral că « aici suntem în Franţa, nu în Rusia. Dacă un parlament trebuie să fie o armată în poziţie de drepţi, atunci nu mai e nevoie de parlament, asta se cheamă o dictatură » a spus tribunul de stânga atenţionând asupra pericolelor şi riscurilor pe care le-ar reprezenta un parlament prea macronist.

Un parlament complet redesenat din punct de vedere politic şi mult mai feminizat

In fine, după ce se calificase la turul doi al prezidenţialelor franceze, Marine Le Pen visa pentru Frontul naţional, partidului extremei drepte pe care-l conduce, un destin mai luminos în parlamentul francez. Pronosticurile şi speranţele nu s-au adeverit însă iar Frontul naţional ar urma să obţină maximum 6 aleşi dar cel mai probabil 2-3.

Complet redesenat din punct de vedere politic după valul LREM, viitorul parlament francez va fi şi mult mai feminizat, se speră chiar că el va fi compus 42% din femei, procent care ar fi un record în Franţa şi un scor excelent inclusiv la nivel european.

Intr-o luare de cuvânt în faţa Consiliului de miniştrii de miercuri, Emmanuel Macron a calmat spiritele afirmând că « nu există niciun risc de absolutism ». El a citat Senatul – controlat de dreapta – şi colectivităţile locale drept surse ale echilibrului democratic. De partea sa, partidul prezidenţial a încercat să răspundă temerilor că viitorii săi reprezentanţi ar fi novici în politică. « Mulţi dintre viitorii noştri aleşi nu sunt nişte profesionişti ai politici dar asta nu înseamnă că sunt nişte incompetenţi » spun responsbailii LREM.

Să mai amintim în încheiere că dacă scorul obţinut de La République en Marche la primul tur este istoric de mare, la fel de istorică şi de consemnat în anale este şi rata absenteismului la acel prim tur, peste 51% din electorat.

Legislative Franţa: «En marche» spre un parlament ultra-macronist
515