Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Victorie istorică (dar mai puţin importantă decât era anunţat) a partidului prezidenţial la legislativele din Franţa

legislative.jpg

Image source: 
RFI

In Franţa a avut loc duminică turul doi al legislativelor. După scorul excelent obţinut duminica trecută, pe 11 iunie, La République en Marche, partidul preşedintelui Emmanuel Macron, a transformat eseul. LREM iese, aşa cum era prezis, marele învingător cu o majoritate absolută. Doar scorul enorm de mare al absenteismului – aproape 6 francezi din 10 au boicotat urnele – vine să umbrească un pic această victorie istorică dar mai puţin zdrobitoare decât preziceau sondajele. Iată estimările la ieşirea de la urne ale institutului Ipsos/Sopra Steria.

Actualizare 8

Fostul premier francez Manuel Valls, care nu era sprijinit nici de socialişti, familia sa politică de origine, nici de LREM, a fost ales în circumscripţia sa din sudul Parisului cu un avans de doar 139 de voturi.

Actualizare 7

Potrivit purtătorului său de cuvânt, cancelara germană Angela Merkel l-a felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru « majoritatea sa parlamentară netă » obţinută după legislativele de duminică. Lidera de la Berlin şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a « continua buna cooperare franco-germană pentru Germania, Franţa şi Europa. »

Actualizare 6

Jean-Luc Mélenchon a fost ales deputat de Marsilia. In discursul său, liderul Franţei nesupuse a anunţat că mişcarea sa va avea un grup parlamentar, adică cel puţin 15 aleşi. « O veste bună » a estimat stângistul afirmând totodată că « guvernul nu are legitimitatea ca să conducă lovitura de stat social pe care o pregăteşte francezilor. Absenteismul uriaş are o semnificaţie politică, arată că poporul face greva civică. »

Actualizare 5

Intr-o alocuţiune solemnă, premierul francez Edouard Philippe a estimat că « francezii au preferat speranţa, nu furia. Au preferat optimismul, nu pesimismul. Viitoarea majoritate parlamentară dorită de francezi este gata să accepte toate propunerile binevoitoare » a mai spus şeful guvernului de la Paris.

Actualizare 4

Pentru prima dată, Parlamentul francez va număra cel puţin trei deputaţi naţionalişti corsicani. Unul dintre ei, Michel Castellani, are 71 de ani şi este profesor universitar de economie. Militant de mai bine de 50 de ani, el se prezintă drept « apărătorul poporului corsican ». De acum încolo el îşi propune să apere cauza corsicanilor, nu doar în parlamentul local ci şi în cel naţional de la Paris.

Actualizare 3

Marine Le Pen, lidera Frontului naţional, anunţă că au fost aleşi cel puţin 6 deputaţi extremişti de dreapta. In discusrul ei de victorie (ea face parte din cei 6 viitori deputaţi FN) Le Pen a cerut din nou instaurarea scrutinului proporţional, « vital pentru democraţia noastră ».

Actualizare 2

Christophe Castaner, purtătorul de cuvând al guvernului francez, estimează că « francezii nu au vrut să-i dea un cec în alb preşedintelui Emmanuel Macron. Există însă o majoritate puternică pentru guvern dar şi o vigilenţă » a mai spus Castaner.

François Baroin, liderul partidului conservator LR, consideră că grupul partidului său în viitorul parlament « este suficient de important ca să-şi poată exprima convingerile, să-şi poată apăra valorile ». Responsabilul LR mai crede însă că « dreapta trebuie recosntruită. »

Florian Philippot, numărul doi al Frontului naţional, nu a fost ales. Contestat în interiorul partidului, vice-preşedintele FN ar putea fi tentat să părăsească mişcarea lui Le Pen.

Actualizare 1

Marine Le Pen, lidera partidului extremist de dreapta Frontul naţional, este aleasă deputată în fieful ei electoral Hénin-Beaumont. Le Pen intră astfel în Adunarea naţională, o premieră pentru extremista de dreapta după 4 tentative soldate cu eşecuri.

Jean-Christophe Cambadélis, primul secretar al Partidului socialist, îi recunoaşte lui Emmanuel Macron « un triumf incontestabil. Stânga şi dreapta înregistrează o înfrângere. Stânga trebuie să schimbe totul, atât forma cât şi fondul » mai spune Cambadélis care anunţă totodată că se retrage de la şefia Partidului socialist.

La République en Marche (partidul preşedintelui Emmanuel Macron) – LREM şi aliaţii săi din MoDem (partidul centrist al lui François Bayrou) : 361 de deputaţi (319 pentru LREM, 42 pentru MoDem)

Les Républicains (Republicanii – conservatorii) – LR şi aliaţii lor centrişti din UDI : 126 de deputaţi (103 LR, restul UDI şi diverşi de centru-dreapta)

Partidul socialist – PS şi aliaţii săi : 46 de deputaţi (din care 32 pentru PS, restul diverşi de stânga)

La Gauche insoumise (Stânga nesupusă – partidul stângistului J-L. Mélenchon) aliat cu comuniştii (PC) : 26 de deputaţi (10 PC, 16 Stânga nesupusă)

Frontul naţional (Extrema dreapta condusă de Marine Le Pen) – FN : 8 deputaţi

Alţi aleşi, fără apartenenţă politică : 10 deputaţi

Absenteismul a bătut noi recorduri, aproape 57% din electorat a rămas acasă, un scor nemaîntâlnit până acum în Franţa.

544