Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legislativele franceze: o majoritate absolută foarte relativă pentru partidul prezidenţial

legsialtive.jpg

Presedintele Emmanuel Macron în compania premierului Edouard Philippe si a doi ministrii, Marielle de Sarnez si Jean-Yves Le Drain
Președintele Emmanuel Macron în compania premierului Edouard Philippe și a doi ministri, Marielle de Sarnez și Jean-Yves Le Drain
Image source: 
REUTERS/Etienne Laurent/Pool

Victorie fără drept de apel pentru Emmanuel Macron. În urma turului doi al legislativelor franceze, partidul prezidenţial La République en Marche a obţinut majoritatea absolută în noul parlament francez. Cu toate acestea, scorul partidului prezidenţial este mai mic decât ceea ce anunţau unele sondaje înaintea scrutinului. Un scrutin care a fost marcat şi de o rată record de absenteism, potrivit rezultatelor definitive ale acestor alegeri.

57% este scorul cel mai marcant al zilei de 18 iunie. El reprezintă rata absenteismului la acest al doilea tur al legislativelor franceze. Demobilizaţi, obosiţi după o lungă secvenţă electorală - campaniile pentru acest scrutin general şi cel prezidenţial de acum o lună au început în urmă cu mai bine de un an de zile - francezii au rămas masiv acasă duminică. Practic 6 alegători din 10 au boicotat urnele, scor nemaîntâlnit în istoria celei de-a 5-a Republici franceze. Pe lângă oboseala şi plictiseala care i-a marcat probabil pe mulţi alegători, un alt factor a contribuit la acest dezinteres pentru turul doi: victoria masivă anunţată pentru La République en Marche, LREM.

Partidul prezidenţial obţine, cert, o victorie fără drept de a apel, dar ea este mai puţin categorică decât era anunţat de anumite sondaje de opinie din ultima săptămână. Cu 350 de deputaţi, alianţa LREM cu centriştii lui François Bayrou din MoDem obţin majoritatea absolută în viitorul hemiciclu parlamentar. Chiar şi singur, partidul prezidenţial are 302 aleşi, adică mult peste majoritatea absolută care este de 289 de mandate. Să nu uităm însă că zilele trecute, anchete de opinie îi preziceau partidului prezidenţial şi aliatului său în jur de 450 de deputaţi, un scor de tip sovietic, ce a nu a fost deci atins.

Republicanii rezistă mai bine decât socialiştii

Republicanii, cu alte cuvinte conservatorii fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, ar urma să aibă 113 aleşi, pragul simbolic al sutei a fost deci depăşit. Împreună cu centriştii din UDI şi alţi diverşi aleşi de dreapta, coaliţia de centru-dreapta cu ai săi 137 de aleşi ar urma să fie principala forţă de opoziţie în noul parlament.

Socialiştii, până acum dominatori, majoritari în hemiciclu, înregistrează o înfrângere istorică, ba chiar o umilinţă fără precedent. Cu doar 29 de aleşi, amicii ex-preşedintelui François Hollande se pot consola cu ideea de a putea forma un grup parlamentar, numărul minim de aleşi pentru a putea realiza acest lucru fiind de 15. Împreună cu aliaţii ei de stânga şi ecologiştii, social-democraţii francezi vor ocupa doar 44 de mandate.

Foarte aproape de acest grup s-a clasat Franţa nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon. Ea obţine 17 mandate - deci un grup parlamentar - şi împreună cu cei 10 comunişti ar forma opoziţia cea mai la stânga spectrului politic.

La opusul acestui grup, Frontul naţional condus de Marine Le Pen va avea 8 aleşi în viitorul parlament. Un al 9-lea reprezentant al extremei drepte s-ar putea alipi acestor deputaţi frontişti.

În fine, alţi 10 aleşi de diverse sensiblităţi, dar fără etichetă, completează tabloul hemiciclului francez de 577 de locuri. Pentru prima dată în istoria Franţei, naţionaliştii corsicani îşi vor trimite la Palatul Bourbon nu unul ci trei deputaţi.

Reacţiile diverşilor responsabili politici ai acestor partide

Socialiştii francezi au fost primii care au tras învăţămintele derutei lor electorale. Jean-Christophe Cambadélis, primul secretar al partidului, a admis "o înfrângere incontestabilă" şi a anunţat că se retrage de la şefia grupării. François Baroin, liderul provizoriu al conservatorilor, a fost mai pozitiv, estimând că grupul pe care-l va putea forma LR în viitoarea cameră va fi "destul de important pentru a-şi putea expune convingerile." Marine Le Pen, aleasă pentru prima dată deputată după 4 tentative eşuate, a salutat intrarea în parlament a unui grup de 8 aleşi frontişti, dar totodată a deplâns absenţa modului de scrutin proporţional, lucru care i-ar fi permis să obţină mult mai mulţi reprezentaţi şi deci posibilitatea de a forma un grup parlamentar. În fine, tribunul stângist Jean-Luc Mélenchon, ales şi el deputat la Marsilia, a promis că grupul său va promova o opoziţie "la sânge" împotriva proiectelor preşedintelui Macron.

Să mai spunem că premierul Edouard Philippe i-a "felicitat pe aleşii opoziţiei şi a promis că-i va respecta". El a estimat totodată că prin aceste rezultat, "francezii au ales speranţa şi nu furia, au ales optimismul nu pesimismul."

Soarta diverselor personalităţi şi a miniştrilor-candidaţi

Toţi cei 6 miniştri care candidau la un post de deputat au fost aleşi, deci vor putea rămâne în echipa executivului condusă de premierul Edouard Philippe.

Dintre personalităţi să mai notăm victoria la limită a lui Manuel Valls - ex-premierul socialist a fost ales deputat cu un avans de doar 139 de voturi în faţa unui candidat stângist, mélenchonist, care i-a şi contestat victoria lui Valls. A fost însă înfrântă conservatoarea Nathalie Kosciusko-Morizet, învinsă la Paris, acolo unde candidase fără succes şi la primărie în urmă cu trei ani de zile. NKM a făcut actualitatea în aceste ultime zile de campanie după ce a fost îmbrâncită de un necunoscut pe când făcea campanie. Rănită, ea a fost spitalizată timp de 24 de ore.

Pe lista înfrânţilor mai figurează Myriam El-Khomri, fostul ministru al muncii pe vremea lui Hollande, Najat Vallaud-Belkacem, şi ea fost ministru socialist al Educaţiei, dar şi Florian Philippot, numărul doi al Frontului naţional, bătut ca şi fratele său, tot frontist, la acest scrutin legislativ.

Care este programul legislativului?

În mod tradiţional, ca după orice scrutin legislativ, azi sau mâine premierul îşi va prezenta demisia sa şi a echipei pe care o conduce. El va fi apoi însărcinat să formeze un nou guvern, nu foarte diferit de cel actual. O serie de secretariate de stat ar putea fi ocupate de unii dintre noii aleşi.

Urmează apoi alegerea diverşilor preşedinţi de grupuri parlamentare şi atribuirea altor posturi cheie în viitoarea Adunare naţională. Pe 27 iunie ar urma să fie ales noul preşedinte al Parlamentului.

Declaraţia de politică generală ar urma să fie pronunţată de premier pe 4 iulie iar votul de încredere organizat imediat după aceea. Dacă rezultatul acelui scrutin nu va pune probleme, analiştii vor observa cu atenţie liniile de fractură ce vor apărea în sânul taberei conservatorilor dar şi la socialişti, între cei care aprobă politica actuală - aşa-zişii "Macron compatibili" - şi cei care refuză încrederea guvernului.

Noua legislatură îşi va începe treaba în cadrul unei sesiuni parlamentare prevăzute în iulie şi probabil la început de august.

Ce priorităţi şi-a fixat executivul, care vor fi primele proiecte de lege?

Trei proiecte de lege sunt prioritare pentru preşedintele Emmanuel Macron. În primul rând, reforma codului muncii. Șeful statului o consideră esenţială pentru a pune capăt şomajului endemic cu care se confruntă Franţa. Îndulcirea regulilor referitoare a piaţa muncii se anunţă însă delicată. E şi motivul pentru care această reformă se va face prin ordonanţe de urgenţă. Parlamentul nu va dezbate textul dar va fi consultat la începutul şi la sfârşitul pocedurii.

Moralizarea vieţii publice este a doua refomă promisă şi dorită de Macron după nenumăratele scandaluri politoc-financiare care au marcat recentele campanii electorale. Problema este că însuşi ministrul justiţiei, François Bayrou, cel care a prezentat déjà proiectul de lege, este confruntat cu o anchetă legată de nişte presupuse locuri de muncă fictive acordate unor aleşi ai partidului său la parlamentul european.

În fine, al treilea text prioritar pe agenda executivului francez este o nouă lege care să înăsprească măsurile de securiatte menite să combată terorismul. Se va căuta printre altele o normalizare a regimului excepţional de stare de urgenţă - regim sub care Franţa trăieşte déjà de un an şi jumătate. Proiectul de lege este însă aspru criticat de apărătorii libertăţilor publice.

Număr record de femei în viitorul hemiciclul de la Paris

Peste 38% din aleşii noului parlament francez sunt alese. Un record! 223 de femei au intrat în noua Adunare naţională, acolo unde până acum nu erau decât 155. Cert, suntem încă departe de paritate dar ne apropiem încet dar sigur. Și la acest capitol, La République en marche a fost partidul exemplar, întrucât el va avea 47 de procente femei în grupul său parlamentar, aproape deci de paritate. Urmează în clasamentul "elevilor buni" centriştii din MoDem şi reprezentanţii lui Jean-Luc Mélenchon.

Trebuie precizat că partidele care nu învestesc 50% candidate la alegeri, sunt penalizate, nu mai primesc toţi banii din dotarea publică. Astfel, din 2012 încoace, diversele mişcări politice au pierdut aproape 30 de milioane de euro.

465