Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În Franţa, parlamentarii nu pot face percheziţii!

comisie_de_ancheta.jpg

Comisie parlamentarà de anchetà în Franta
Comisie parlamentarà de anchetà în Franta
Image source: 
assemblee-nationale.fr

În Franţa, o comisie parlamentară de anchetă se poate forma fie în Adunarea Naţională, fie în Senat. Comisia de anchetă este o unealtă ce permite, printre altele, controlul parlamentar asupra Guvernului. Care este însă misiunea exactă a unei astfel de comisii, ce atribuţii are şi cu ce efecte?

Comisiile parlamentare de anchetă sunt create de obicei după o problemă gravă ce a avut o mare rezonanţă în sânul opiniei publice. Astfel, în Franţa, cele mai recente comisii s-au aplecat asupra practicilor sectelor, asupra impactului testelor nucleare din Polinezia, asupra caniculei din 2003 sau asupra afacerii Outreau din 2005.

Comisia parlamentară de anchetă are ca misiune "să culeagă informaţii, fie despre nişte fapte precise, fie privind gestionarea serviciilor publice sau societăţilor naţionale, pentru a supune apoi concluziile sale adunărilor care le-au creat" - în speţă, Parlamentul sau Senatul.

Fiecare din aceste două adunări de aleşi poate crea o comisie adoptând propunerea unuia dintre membrii săi. Două comisii pot fi deci create pe un acelaşi subiect, una în Parlament, alta în Senat. Propunerea de creare a unei comisii trebuie să definească foarte precis faptele, serviciile publice sau societăţile naţionale care sunt în centrul anchetei. Pentru a respecta separarea puterilor în stat, nicio anchetă parlamentară nu poate fi realizată pe fapte ce fac obiectul unei proceduri judiciare.

Această ultimă condiţie dă posiblitatea guvernului ca să evite crearea unei comisii de anchetă pe o temă care l-ar jena. Intr-adevăr, ajunge ca ministrul justiţiei să ordone parchetului să deschidă o anchetă pentru ca respectiva comisie să nu poată fi creată.

O comisie parlamentară e formată din parlamentari din toate grupurile politice, în limita a 30 de deputaţi şi 21 de senatori. Se va respecta echilibrul ţinând cont ponderea pe care o au în parlament respectivele grupuri politice. Durata anchetei unei comisii parlamentare nu poate depăşi 6 luni. Intre două comisii pe aceleaşi fapte trebuie să treacă cel puţin un an.

Membrii unei comisii parlamentare de anchetă au puteri speciale: eşti obligat să răspunzi convocărilor emise de ei, audierile se fac sub jurământ şi de cele mai multe ori public. Raportorii pot avea acces la piesele, la documentele anchetatorilor şi pot merge la faţa locului pentru a cere aceste dovezi cu excepţia cazurilor în care acestea au un caracter secret sau se referă la politica externă, de apărare sau de securitate. Ei nu au însă nicio putere judiciară, nu pot face percheziţii pentru a nu face confuzia între diversele puteri ale statului. Preşedintele sau raportorul unei comisii parlamentare de anchetă poate, potrivit articolului 40 din codul de procedură penală, să sesizeze Procurorul care la rândul lui poate cere unui judecător de instrucţie să intervină. Nerespectarea acestor obligaţii poate declanşa urmăriri judiciare.

Raportul unei comisii parlamentare de anchetă este publicat, cu excepţia cazurilor în care adunarea care a numit respectiva comisie se opune. De asemenea, raportul poate face obiectul unor dezbateri în hemicilul dar acestea nu pot fi urmate de vreun vot. De cele mai multe ori, raportul unei comisii parlamentare de anchetă este urmat de recomandări şi uneori de un proiect de lege depus la iniţiativa unor parlamentari.

In Franţa, parlamentarii nu pot face percheziţii!
441