Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Misiunea medicilor implică şi îngrijirea teroriştilor

numeroase_servicii_de_ambulanta_au_intervenit_pe_podul_din_westminster_londra_dupa_un_atac_terorist_pe_22_martie_2017.jpg

Numeroase servicii de Ambulanta au intervenit pe Podul din Westminster din Londra dupa un atac terorist, 22 martie 2017
Numeroase servicii de Ambulanta au intervenit pe Podul din Westminster din Londra dupa un atac terorist, 22 martie 2017
Image source: 
NIKLAS HALLE'N / AFP

Lucrează la urgenţele spitalelor, în închisori, intervin în zone de război. Profesionişti din sănătate au o misiune deloc uşoară uneori: de a-i îngriji pe terorişti. Publicaţia franceză Le Figaro a încercat să afle cine anume primează în această ecuaţie: victima sau atacatorul? Poate personalul sanitar să refuze să îngrijească pacientul care tocmai a luat viaţa unor persoane? O situaţie complicată iar unii au decis că nu pot interveni. 

24 noiembrie 2015, la zece zile după atentatul din Paris, o infirmieră deschidea subiectul pe internet : « Si dacă mi se va întâmpla ? Voi putea să mă ocup de acest om la fel cum o fac cu ceilalţi pacienţi?”.  Preşedintele SAMU Urgences France - Serviciului de Ambulanţă francez , doctorul François Braun spune că menirea lor este de a se îngriji de toţi pacienţii: “când avem de a face cu un accident de maşină nu ne întrebăm cine este şoferul şi cine victima. Cu teroriştii este la fel”, explică specialistul.

Si totuşi mulţi se întreabă dacă nu ar trebui să se ocupe de victime mai întâi, în detrimentul teroriştilor. Sau, dacă nu ar trebui privilegiat atacatorul, pornind de la ideea că ar putea deţine informaţii preţioase.

Directorul medical de la Serviciul de Ambulanţă Paris – Pierre Carli răspunde: “ne ocupăm de cei care se află într-o stare mai gravă şi care au o şansă să fie salvaţi”. El respinge orice formă de ierarhizare. Este o veche regulă franceză care îşi are originile în secolul al XVIII-lea.

Nu se fac distincţii aşadar. Si totuşi, o astfel de intervenţie nu este una fără riscuri. Chiar şi rănit, un atacator care are pe el o centură cu explozibil se poate dovedi extrem de periculos. Nu doar pentru personalul medical dar şi pentru forţele de ordine care sunt întodeauna prezente alături de pacient, în astfel de cazuri.

Apoi se ridică o altă întrebare: ar trebui îngrijiţi teroriştii şi victimele la acelaşi spital?

Directorul Serviciului de Ambulanţă Paris, Pierre Carli susţine că « astăzi totul este conceput pentru ca cei doi să nu se intersecteze pe holurile vreunui spital. Teroriştii urmează un circuit judiciar special, sunt plasaţi în spaţii protejate, departe de victime. Când este posíbil, nu sunt aduşi la acelaşi spital”.

Ïn Siria, un doctor francez a îngrijit în 2012 iar apoi în 2013, membri ai organizaţiei Stat Islamic, rebeli, soldaţi ai regimului Bachar Al Assad. Medicul spune că unii veneau să ceară îngrijiri chiar cu o centură cu explozibil în jurul taliei. “Pe moment am reacţionat din instinct”, povesteşte doctorul, “am căutat dacă există paturi disponibile… am fost absorbit de durererea omului şi nu am mai ajuns să mă gândesc la ce a făcut el. Iar la final va veni momentul difícil, unul de criză. Nu mă va termina că am îngrijit un terorist ci că nu am putut salva pe toată lumea », explică doctorul.

În 2014, o infirmieră turcă a refuzat să îngrijească militanţi ai grupării Stat Islamic: “ noi îi punem pe picioare iar apoi ei decapitează oameni. Nu pot face asta”, scria femeia într-o scrisoare adresată Parlamentului şi Poliţiei Naţionale.

În Franţa, în anumite condiţii se poate refuza acordarea îngrijirilor medicale. Codul de deontologie francez permite medicilor să respingă, din motive personale, doar dacă nu este vorba de o urgenţă iar un alt medic este dispus să îl preia. Chiar şi în aceste condiţii, decizia nu trebuie să aibă sub nicio formă vreun caracter discriminatoriu. Preşedintele Consiliului Naţional al Ordinului Medicilor din Franţa, doctorul Jean Marie Faroudja explică: “medicul trebuie să aibă grijă de toate persoanele, indiferent de originea lor ori de ceea ce simte pentru pacient. De fapt, refuzul de a te îngriji de un terorist într-o situaţie de criză ar putea atrage sancţiuni penale pentru că o persoană a fost pusă în pericol neacordându-i-se primul ajutor". 

101