Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


NATO şi Rusia: demonstraţii de fortă şi tensiuni amintind de războiul rece

polognedrillllegen23092014.jpg

Trupe NATO în vestul Ucrainei
Trupe NATO în vestul Ucrainei
Image source: 
credit foto: rfi.fr

"O strategie de intimidare din partea Rusiei". Aşa sunt calificate, la Paris dar şi la Berlin manevrele militare anunţate de Moscova între 14 şi 20 septembrie pe teritoriul Republicii Belarus precum şi în enclava rusă Kaliningrad. In paralel, însă, nici occidentalii şi nici Alianţa Atlantică nu rămîn pasivi. Soldaţi din 15 ţări, printre care Statele Unite, participă la manevre pe teritoriul Ucrainei. Pe acest fond de agitaţii militare unii comentatori francezi lansează serioase semnale de alarmă.

"Rapid Trident", este numele manevrelor din Ucraina, care vor dura pînă pe 23 septembrie şi mobilizează 2500 de oameni. "Zapad 2017", ceea ce înseamnă de fapt "Vest 2017" este numele operaţiunii organizate de ruşi şi de belaruşi. Moscova anunţă în acest contex mobilizarea a 12 700 de soldaţi, dar unii observatori se tem că ar putea fi mobilizaţi pînă la o sută de mii de oameni.

Rusia se află într-o logică de demonstraţie de forţă, iar numele manevrelor sale, “Vest 2017” spune totul. Preşedintele Vladimir Putin consideră că duşmanul său se află la Vest, că există un plan de încercuire a Rusiei care vine dinspre Vest, şi că principalele sale mijloace militare trebuie să se concentreze la vest, spre graniţa cu Polonia şi cu ţările baltice, Ucraina fiind deja practic dezembrată.

In Franţa există un curent de opinie printre diplomaţi şi experţi care poate fi rezumat cam aşa: Rusia este o mare putere, ea nu trebuie umilită (de exemplu cum a fost umilită Germania după primul război mondial) iar Alianţa Atlantică nu trebuie să se extindă chiar pînă la graniţele Rusiei; mai bine ar fi ca unele ţări precum Ucraina, Moldova şi Georgia să fie considerate ca o zonă tampon; Statele Unite, Uniunea Europeană, Alianţa Atlantică trebuie să reia dialogul cu Moscova şi să le promită ruşilor că aceste trei ţări, mai precis Ucraina, Moldova şi Georgia, nu vor fi primite niciodată în NATO.

O viziune care riscă să nu fie aplaudată la Varsovia, la Kiev sau în ţările baltice, unde este percepută altfel politica lui Vladimir Putin. El este omul care nu respectă decît forţa, spun cei care trăiesc în vecinătatea ruşilor, ceea ce ar fi bine să înţeleagă şi restul europenilor.

Revista L’Express publică săptămîna aceasta un dosar dedicat relaţiilor dintre Rusia şi Alianţa Atlantică, una din concluzii fiind că niciodată, din 1990 încoace, relaţiile dintre Moscova şi NATO nu au fost mai dificile. Sunt citaţi responsabili lutuanieni care îşi exprimă temerea că actualele manevre militare ruseşti ar putea avea caracterul unui “cal troian”. Si că de fapt el ar camufla instalarea unor dispozitive militare ruse la graniţa cu Europa.

Psihologic vorbind, ruşii au marcat puncte importante întrucît ei suscită teamă în Europa, ceea ce de fapt dorea Moscova, să-i fie Europei teamă de forţa militară rusă. Rusia, prin actualele manevre, mai scrie L’Express, doreşte să arate că este pregătită să facă faţă Alianţei Atlantice, iar exerciţiile sunt concepute, după opinia unor comentatori, ca o simulare a unei înfruntări cu NATO.

Intr-o depeşă a Agenţiei France Presse este citat un diplomat occidental care spune următorul lucru: “Oare cîte trupe şi cît armament vor lăsa ruşii în Republica Belarus şi la Kaliningrad? Iată ceea ce ne nelinişteşte”.

Neliniştitoare este însă toată atmosfera de război rece din Europa, pentru că zgomotul de cizme şi zăngănitul de arme nu pot anunţa nimic bun. Temerile imediate nu sunt legat atît de un război frontal, cît de spectrul unor provocări şi incidente de natură să adîncească tensiunile.

 

147