Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


ONU cere oprirea "purificării etnice" din Birmania

Organizaţia Naţiunilor Unite bănuieşte că autorităţile birmane au lansat de fapt o operaţiune de "purificare etnică" în vestul ţării, de unde în jur de 400 000 de membri ai minorităţii musulmane Rohingyas au fost obligaţi să se refugieze în Bangladeş. În acest context principalul grup armat rebel Rohingyas a anunţat că îşi suspendă temporar acţiunile militare pentru a permite sosirea ajutoarelor umanitare.

Specialiştii în istoria Birmaniei şi a regiunii respective afirmă în intervenţiile lor că de fapt majoritatea populaţiei birmane, budistă, îi consideră pe musulmanii Rohingyas nişte intruşi în ţara lor. Pentru birmanii budişti aceşti Rohingyas sunt de fapt nativi din Bangladeş de unde i-ar fi adus britanicii, la sfîrşitul secolului al nouăsprezecelea, cînd Imperiul britanic administra regiunea. Nu întîmplător deci acestei minorităţi musulmane nu i s-a acordat niciodată cetăţenia birmană, de parcă guvernele care s-au succedat la Rangoon ar fi aşteptat ocazia istorică pentru a-i trimite în masă pe toţi Rohingyas în Bangladeş.

Exasperaţi de situaţia de marginali în care se află, musulmanii Rohingyas s-au revoltat de mai multe ori. Rebelii afirmă însă că nu au nici o legătură cu Al-Qaida, cu Statul Islamic sau cu orice alt grup terorist internaţional. Atacurile comise însă de ei împotriva unor posturi de poliţie birmane nu a fost cea mai bună strategie pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra situaţiei lor.

Consiliul de Securitate ONU le cere autorităţilor birmane să înceteze imediat "violenţele excesive" din vestul ţării. Expresie ambiguă, prin care se recunoaşte de fapt că grupurile armate musulmane au fost la originea crizei. In acest context i se reproşează tot mai mult doamnei Aung San Suu Kyi, şefa guvernului birman şi laureată a premului Nobel pentru pace, faptul că tace, că nu a avut nici un cuvînt de spus, măcar de compasiune, faţă de minoritatea musulmană din ţara ei.

Pe data de 19 septembrie doamna Aung San Suu Kyi urmează să se adreseze naţiunii birmane şi poate se va explica, chiar cu întîrziere. Imaginea ei internaţională, de fostă dizidentă şi de campioană în materie de apărare a drepturilor omului are însă enorm de suferit. După cum are de suferit şi imaginea budismului, considerată mereu ca una dintre religiile prin excelenţă incompatibile cu violenţa. S-ar părea însă că extremişti budişti, sau mai bine spus miliţii budiste, au acţionat împreună cu armata pentru a-i alunga pe musumanii Rohingya în Bangladeş.   

288