Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Preşedintele Donald Trump denunţă birocraţia care îngrădeşte ONU

presedintele_statelor_unite_donald_trump_pe_15_septembrie_2017_pe_aeroportul_din_morristown._un_week-end_de_golf_inainte_de_adunarea_generala_a_natiunilor_unite_din_new_york.jpg

Presedintele Statelor Unite, Donald Trump pe 15 septembrie 2017 pe Aeroportul din Morristown. Un week-end de golf înaintea Adunarii Generale a Natiunilor Unite din New York.
Presedintele Statelor Unite, Donald Trump pe 15 septembrie 2017 pe Aeroportul din Morristown. Un week-end de golf înaintea Adunarii Generale a Natiunilor Unite din New York.
Image source: 
REUTERS/Yuri Gripas

Preşedintele Statele Unite, Donald Trump a vorbit luni despre reformarea ONU dar cel mai aşteptat discurs este cel de marţi, în deschiderea Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Coreea de Nord, situaţia din Siria şi acordul nuclear cu Iran sunt subiectele care vor fi discutate în cadrul Adunării Generale ONU care se deschide marţi în New York. Sefi de stat şi de guvern au ajuns deja la New York pentru marea întâlnire diplomatică anuală.

Discursul de marţi a preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump este unul extrem de aşteptat. Din cele 193 de ţări membre ONU, Statele Unite contribuie cu 22% din bugetul general şi până la 30% din bugetul operaţiunilor de menţinere a păcii. Iar acest lucru nu este just, afirma cu ceva timp în urmă liderul de la Casa Albă, Donald Trump adăugând – “statele membre ar trebui să facă un efort comun pentru a înlătura lipsa de ineficacitate a Naţiunilor Unite şi a administraţiei sale”.

Luni, într-un discurs susţinut în ceea ce priveşte reformarea ONU, preşedintele american Donald Trump a vorbit despre « birocraţia » din jurul acestei instituţii internaţionale. « În ultimii ani, Naţiunile Unite nu şi-au atins potenţialul din cauza birocraţiei şi a proastei gestiuni », a afirmat liderul de la Casa Albă adăugând « ONU ar trebui să se concentreze mai mult pe oameni şi mai puţin pe partea administrativă". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a promis imediat că va ţine cont de recomandarea preşedintelui american. 

Politologul francez Manuel Lafont Rapnouil este de părere că direcţia pe care Statele Unite au adoptat-o în mod tradiţional, cu sau fără Trump, a fost de a reforma eficacitatea bugetară, de a lupta contra birocraţiei din ONU şi de a diminua cheltuielile inutile:  “Ceea ce este mereu interesant cu Donald Trump şi nu doar când vine vorba de Naţiunile Unite, este de a putea diferenţia discursul său virulent de practica sa. Este ceea ce aşteptăm să vedem. Ar fi putut chiar să nu vină la această reuniune, nu toţi şefii de stat vor veni dar a ales să îşi spună cuvântul. Cât priveşte bugetul, s-au făcut deja reduceri dar nu atât de importante precum se preconiza. Până acum Donald Trump a lăsat să se înţeleagă că Statele Unite se retrag. El încearcă să lase un spaţiu de manevră Chinei”.

Oricum, contribuţiile naţionale la bugetul organizaţiei sunt obligatorii, o schimbare a nivelului poate fi decisă de Adunarea Generală.

Pe de altă parte, în opinia politologului este importantă şi întâlnirea între cei trei lideri – al ONU, Franţei şi al Statelor Unite: “Întâlnirea între Emmanuel Macron şi Donald Trump va fi una interesantă. Dar, preşedintele Franţei şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres ştiu foarte bine sectoarele în care Donald Trump a creat probleme: retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, acuzaţiile aduse ONU că nu gestionează bine bugetul pentru menţinerea păcii – toate acestea pot declanşa o confruntare între cei trei lideri. Discursul fiecăruia este de aşteptat să fie unul contrastant  dar în acelaşi timp rămâne de văzut dacă vor reuşi să ajungă la un numitor comun pentru a lucra împreună. Sau, din contră, discursul lor va determina spaţii şi mai profunde deoarece viziunea fiecăruia este foarte diferită”.

Va fi pentru prima dată când cei trei se întâlnesc în cadrul ONU – preşedintele american Donald Trump, secretarul general al ONU Antonio Guterres şi liderul de la Palatul Elysée, Emmanuel Macron.

Adunarea Generală se deschide pe un fond de tensiuni în ceea ce priveşte Coreea de Nord care pare determinată să îşi continue testele nucleare. Preşedintele Donald Trump şi omologul chinez Xi Jinping s-au pus de acord, în cadrul unei discuţii telefonice avute luni "de a maximiza presiunea asupra Coreei de Nord prin rezoluţii a Consiliului de Securitate ONU", a anunţat Casa Albă. Cei doi responsabili au discutat « indiferenţa Coreei de Nord faţă de comunitatea internaţională şi eforturile sale de a destabiliza Asia de Nord-Est », se arată într-un comunicat al preşedinţiei americane. O reunine a Consiliului de securitate este prevăzută pentru joi când se va discuta despre Coreea de Nord. 

Ambasadoarea americană la ONU,  Nikki Haley declara că « în cazul în care Coreea de Nord îşi va păstra comportamentul agresiv  iar dacă Statele Unite vor trebui să se apere sau să îşi apere aliaţii, Coreea de Nord va fi distrusă ». Washington a continuat să îşi înăsprească tonul după ultimele teste nucleare conduse de Phenian. Noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate restricţionează, pentru prima dată,  exportul de petrol. Proiectul iniţial al administraţiei americane cerea un embargo total petrolier.

La New York, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron are planificată o întâlnire cu omologul său american, în speranţa că îl va putea influenţa să îşi modereze discursul. Seful de la Palatul Elysée îşi va baza disursul pe faptul că niciodată nu a existat o nevoie mai mare de acest sistem ca şi în prezent.

Postul de responsabil al operaţiunilor de menţinere a păcii din cadrul Naţiunilor Unite este ocupat, în mod tradiţional de un francez. Dar şi alte state, precum China încearcă să câştige teren.

Emmanuel Macron se va întâlni şi cu omologul iranian, Hassan Rohani. Washington acuză Iranul că ar avea un comportament destabilizator în regiune şi că ţine o lume întregă în suspans vis-a-vis de angajamentul luat de Teheran în cadrul acordului nuclear semnat în iulie 2015. Parisul, ca şi ceilalţi semnatari şi confirmă ataşamentul faţă de acest acord încheiat între Iran şi Germania, Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie.

Dacă pe dosarul nord-coreean, posibilitatea de acţiune a diplomaţiei franceze rămâne limitată, Parisul speră să discute la New York două dosare cheie : Libia şi Siria. Emmanuel Macron doreşte crearea unui « grup de contact » din care să facă parte cei cinci membri permanenţi în Consiliul de Securitate care ar urma să se întâlnească săptămâna aceasta la nivel de miniştri de externe.

Ideea originală era de a asocia acestei structuri şi ţările din regiune direct implicate – Arabia Saudită, Turcia, Iordania, Iran - idee cu care Washington nu a fost de acord. Negocierile între regim şi opoziţie scapă însă exact pe termenii în care Bashar Al-Assad ar trebui să iasă din scenă.

236