Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moment istoric pentru poporul kurd, în ciuda incertitudinilor care se anunţă

2017-09-14t154145z_1152262697_rc1de8a1b6d0_rtrmadp_3_mideast-crisis-iraq-kurds_0.jpg

Preşedintele kurzilor irakieni, Masud Barzani, la un miting.
Preşedintele kurzilor irakieni, Masud Barzani, la un miting.
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Kurzii din Irak au votat luni 25 septembrie în cadrul unui referendum pe marginea independenţei. O iniţiativă care sporeşte tensiunile în regiune şi care este vehement condamnată de autorităţile de la Bagdad, precum şi de Turcia si de Iran. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ameninţă de altfel cu sancţiuni economice şi chiar cu o intervenţie militară. Kurdistanul irakian însă, autonom din 2003 încoace, consideră că a sosit momentul istoric pentru a cere independenţa.

Kurzii sunt un popor de 30 de milioane de oameni risipiţi în special în Turcia, Siria, Iran şi Irak, dar şi în alte ţări ale Orientului apropiat. Ceea ce îi uneşte pe kurzi în primul este dorinţa de a fi recunoscuţi pe plan internaţional ca un popor şi nu ca minorităţi naţionale în diverse ţări. Kurzii aşteaptă practic de la sfîrşitul primului război mondial o ocazie pentru a-şi construi un stat unitar şi independent, proiect care federează însă împotriva lor toate statele din regiune (poate cu excepţia Israelului).

Doi specialişti francezi, sociologul Olivier Grojean şi politologul Hamit Bozarslan, au publicat recent două eseuri în care analizează în mod complementar problema kurzilor, prea puţin cunosocută de marele public. Ei afirmă că "fenomenul kurd" devine o problemă centrală în regiune, şi nu una marginală cum a fost considerată pînă acum. Există o dinamică a kurzilor, iar în prezent preşedintele kurzilor irakieni, Masud Barzani, consideră că, în pofida tuturor riscurilor, Kurdistanul irakian ar putea constitui o matrice a viitorului stat independent kurd.

In Turcia, autorităţile de la Ankara au făcut tot posibilul pînă acum ca să prezinte mişcarea de emancipare a kurzilor turci ca o emanaţie a unei formaţiuni de tip stalinist, aşa numitul Partid al Muncitorilor din Kurdistan. In contextul alianţei internaţionale anti-jihadiste, s-a impus însă şi o altă imagine, aceea a kurzilor irakieni şi sirieni angajaţi în prima linie a luptei împotriva Organizaţiei statul islamic. In contextul numeroaselor crizei şi războaie care frămîntă regiunea, nu este exclus ca şi kurzii să considere că a sosit momentul să-şi lanseze propria lor revoluţie sau război de eliberare. Din "naufragiaţi ai istoriei" cum îi numeşte Hamit Bozarslan, kurzii vor să joace acum un rol major.

Peste cinci milioane trei sute şaptezeci şi cinci de mii de kurzi s-au înscris pe listele electorale din Kurdistanul irakian pentru a vota. Aspiraţia lor spre independenţă înseamnă însă dezmembrarea statului irakian şi riscă să agite spiritele şi în Iran, şi în Turcia, şi în Siria. Occidentalii se tem la rîndul lor că iniţiativa kurdă este riscantă şi de natură să aibă efecte mai degrabă negative. Unul dintre ele ar putea fi totala asfixiere economică a Kurdistanului irakian de către Turcia, principalul partener economic al kurzilor irakieni.

La Erbil, capitala kurzilor irakieni, în faţa unui important centru de votare, un tînăr avocat a venit la vot aducînd cu el o vacă pe care a sacrificat-o conform unui ritual ancestral. Agenţia France Presse care relatează evenimentul îl citează pe respectivul kurd spunînd: "tradiţia noastră cere ca fiecare naştere să fie marcată de un sacrificiu animal, ori azi s-a născut statul kurd".

Greu de spus însă dacă istoria va reţine data de 25 septembrie ca una marcînd o renaştere naţională pentru kurzi sau una marcînd o nouă serie de dificultăţi şi chiar nenorociri pentru ei.

225