Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atuurile şi slăbiciunile francezilor pentru organizarea Cupei Mondiale de Rugby 2023

rugby.jpeg

Copii fostului international neo-zeelandez Jonah Lomu împreunà cu Claude Atcher, Laura Flessel, Bernard Laporte si Sébastien Chabal, la Londra, cu ocazia prezentàrii candidaturii franceze pentru Cupa Mondialà de rugby 2023
Copii fostului international neo-zeelandez Jonah Lomu împreunà cu Claude Atcher, Laura Flessel, Bernard Laporte si Sébastien Chabal, la Londra, cu ocazia prezentàrii candidaturii franceze pentru Cupa Mondialà de rugby 2023
Image source: 
AFP

Franţa, Africa de Sud şi Irlanda, cele trei ţări candidate pentru organizarea Cupei mondiale de rugby din 2023, şi-au prezentat dosarele la Federaţia internaţională – World Rugby. Delegaţia franceză – din care făceau parte printre alţii Bernard Laporte, preşedintele FFR şi Laura Flessel, ministrul Sporturilor – a ieşit mulţumită de la proba orală susţinută la Londra. Decizia finală World Rugby va fi anunţată pe 15 noiembrie. Ce atuuri are Franţa şi care sunt punctele ei slabe?

Franţa a organizat sau co-organizat déjà două Cupe mondiale de rugby – în 1991 şi 2007. Federaţia franceză de rugby speră să obţină şi ediţia 2023 – cea din 2019 este déjà atribuită Japoniei.

La oralul de la Londra, delegaţia franceză a avansat mai multe argumente în favoarea sa. In primul rând, financiare şi comerciale. Campionatul francez este unul dintre cele mai atractive şi lucrative din lumea sportului cu balonul oval. Francezii garantează lui World Rugby încasări de 171 de milioane de euros în cazul în care Cupa are loc în Hexagon în 2023. Organizatorii francezi prezic că pe perioada competiţiei – 7 septembrie – 4 noiembrie – vor veni în Franţa 450.000 de spectatori străini. Potriivt dosarului francez, competiţia ar urma să se deruleze în 9 oraşe : Saint-Denis, Lille, Nantes, Bordeaux, Toulouse, Marsilia, Nisa, Lyon şi Saint-Etienne. Parisul nu va găzdui însă niciun meci întrucât qatarioţii, proprietarii stadionului Parc-des-Princes, au refuzat orice compromis propus de organizatori.

Un alt argument al francezilor – şi o premieră - este că ei promit să ofere găzduire până la finalul Cupei mondiale şi echipelor eliminate pe parcursul competiţiei. Echipe care în mod normal, deîndată ce nu mai aveau meciuri de disputat, se întorceau acasă.

Nu în ultimul rând, Claude Atcher, preşedintele comitetului organizatoric, reaminteşte că « 70% din drepturile de retransmisii televizate ale unei Cupe mondiale de rugby provin din Franţa şi Anglia ».

Bernard Laporte, veriga slabă a candidaturii franceze?

In ciuda acestor puncte pozitive, dosarul francez nu este cel favorit şi asta din mai multe motive. In primul rând, Bernard Laporte, actualul preşedinte al Federaţiei franceze de rugby, pune probleme. El este acuzat de favoritism şi conflict de interese şi ţinta unei anchete administrative lansată de Inspectoratul general al Sporturilor într-o afacere de servicii oferite de firma lui Laporte clubului din Montpellier. Club care a fost aspru amendat. « Cei cu care vorbesc aici la Londra, nu-i interesează asta. Ce-i interesează este să vadă care este dosarul cel mai bun » spunea preşedintele FFR înaintea audierii la World Rugby.

Al doilea obstacol în calea candidaturii franceze pentru 2023 este că şi concurenţa are dosare şi atuuri bune. Irlandezii de exemplu amintesc că ei nu au organizat până acum nicio Cupă mondială spre deosebire de contracandidaţii lor francezi şi sud-africani. La Londra, irlandezii au putut apoi miza pe sprijinul liderului grupului U2, Bono, şi pe actorul Liam Neeson. In fine, dosarul irlandez se bucură de susţinerea premierului britanic Theresa May în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu şi-a declarat sprijinul oficial în favoarea candidaturii 2023, nici măcar printr-un mesaj video. Asta în timp ce pentru candidatura Parisului pentru Jocurile olimpice din 2024 a făcut totul, inclusiv o deplasare la Lausanne. Lucru ce a fost repede exploatat de rivalii francezilor şi în particular de irlandezi.

In fine, probabil că atentatele de la Paris şi Nisa mai sunt în memoria responsabililor de la World Rugby. « Riscul zero nu există nicăieri. Faptul că Euro 2016 s-a derulat fără probleme şi că am obţinut olimpiada din 2024 pentru Paris sunt însă garanţii solide » speră Bernard Laporte.

Franţa îi «exploatează» pe copii lui Jonah Lomu?

Candidatura sud-africană este şi ea atrăgătoare chiar dacă criminalitatea este mai mare acolo decât în Franţa sau Irlanda. Tara dispune déjà de stadioane uriaşe construite pentru Mondialul de fotbal din 2010. Perioada Cupei 2023 are loc în sezonul primăverii australe – în timp ce în Europa va fi toamnă spre iarnă. In fine, costul vieţii în Africa de sud e mai mic decât în Europa, argument ce-ar putea seduce mulţi fani de rugby.

Nu în ultimul rând, candidatura franceză a fost « poluată » de o nouă polemică lansată de mediile neo-zeelandeze dar şi irlandeze care acuză delegaţia franceză că-i « exploatează » pe copii fostului star neo-zeelandez Jonah Lomu, decedat în 2015. Cei doi fii ai lui Lomu, Dhyreille şi Brayley, 7 respectiv 8 ani, au fost aduşi din Noua Zeelandă la Londra cu mama lor ca să sprijine candidatura Franţei. « Dhyreille s-a născut la Marsilia când Jonah a jucat acolo în 2010 şi este poreclit « frenchie » iar Jonah adora Franţa » a argumentat fostul internaţional francez Sébastien Chabal. Argumente care nu i-au convins pe toţi comentatorii. Mulţi dintre ei au estimat că această atitudine se aseamănă cu o « exploatare » şi cu un « gest deranjant, lipsit de tact şi consternant » scria un cotidian irlandez.

 

« Ze French Touch », clipul de prezentare a candidaturii franceze pentru organizarea Cupei mondiale de rugby 2023. Bernard Laporte, fost antrenor, actualmente preşedintele FFR, joacă în film rolul antrenorului.

 

 

 

Atuurile şi slăbiciunile francezilor pentru organizarea Cupei Mondiale de Rugby 2023
263