Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O nouă lege anti-teroristă în Franţa pe fond de interogaţii şi contestaţii

In Franţa deputaţii analizează un nou proiect de lege legat de securitate şi de lupta anti-teroristă, în contextul în care, de la atentatele de pe 13 noiembrie 2015, starea de urgenţă a fost prelungită în mod sistematic. Preşedintele Emmanuel Macron doreşte adoptarea unor măsuri de natură să permită ieşirea din starea de urgenţă, fără ca Franţa să rămînă "vulnerabilă" în faţa terorismului.

În ultimii doi ani au fost votate în Franţa cinci legi legate de lupta împotriva terorismului, şi de fiecare dată au fost formulate obiecţii importante împotriva respectivelor prevederi. Numeroşi magistraţi, oameni politici şi  militanţi în favorea respectării drepturilor omului avertizează de fapt că arsenalul legislativ legat se securitate intră în contradicţie cu unele libertăţi fundamentale.

În prezent executivul este acuzat că vrea să banalizeze unele măsuri, mai precis să transfere în perimetrul dreptului comun ceea ce ţinea de starea de urgenţă şi de măsurile de excepţie. Adevărul este că teama de noi atentate persistă în Franţa, motiv pentru care de altfel prelungirea stării de urgenţă a fost votată aproape de fiecare dată în unanimitate. Ca să nu fie acuzaţi de laxism în caz că se produc noi atentate, oamenii politici au preferat să se "acomodeze" cu prevederile stării de urgenţă.

Revista L’Obs analizează textul noului proiect de lege şi constată că el conţine în primul rînd nişte "piruete lexicale". O sintagmă precum "consemnare la domiciliu" este înlocuită cu o formulă mai vagă, "măsuri de supraveghere". Iar cuvîntul "percheziţie" este înlocuit cu expresia "vizite şi confiscări".   

Cotidianul Le Monde îşi exprimă temerea că noua lege va pereniza o logică în virtutea căreia mii de persoane riscă să fie “bănuite” de terorism sau considerate ca simpatizînd cu extremiştii. Spectrul unui fel de stigmatizare a unor categorii de cetăţeni este evocat de experţii care analizează pentru Le Monde diversele măsuri.

În Parlament, cei mai vehemenţi critici ai noului proiect de lege sunt radicalii de stînga conduşi de Jean-Luc Mélenchon precum şi comuniştii.

Toate aceste dezbateri pun din nou în lumină un fapt, şi anume că terorismul rămîne un fenomen extrem de complex, imprevizibil, a cărui natură scapă multor analize aşa-zis ştiinţifice. Revista "Courrier International" a realizat, la începutul acestei luni, un dosar foarte nuanţat legat de terorism, cu concluzii interesante şi la care merită să reflectăm. Motivaţiile jihadiştilor, de exemplu, sunt foarte diverse, iar un portret robot al teroristului islamist de astăzi este imposibil de realizat. Fanatismul religios şi ura faţă de Occident nu sunt singurele motivaţii care îi fac pe mulţi tineri să se alăture Organizaţiei statul islamic. Iar aceasta din urmă, arată un exepert, este "precum cunoscuta momeculă H2O, ea poate lua mai multe forme: gheaţă, apă, vapori.

Psihologii constată că mulţi jihadişti evocă în corespondenţele lor, cu o duioşie incredibilă, figura mamei. Uluitoare contradicţie umană pentru nişte indivizi care pe de o parte ucid cu bestialitate şi pe de altă parte îşi divinizează mama. Alţi specialişti spun că nu vom putea înţelege terorismul dacă nu încercăm să analizăm cum suntem noi (creştinii, europenii, occidentalii, laicii) văzuţi de jihadişti.

Surprinzătoare este şi această concluzie, şi anume că operaţiunile de lichidare a unor şefi jihadişti cu ajutorul dronelor au consecinţe… contrare celor dorite de occidentali. Sefii diverselor celule teroriste, după moartea lor, devin un fel de eroi cărora li se întreţine un cult asiduu, ceea ce stimulează recrutarea de noi adepţi ai jihadului. Stupefiantă este şi o altă constatare, şi anume că Tunisia, adică singura ţară arabă în care democraţia s-a instalat cît de cît şi funcţionează, furnizează unul dintre cele mai mari contigente de jihadişti.  

Anatomia terorii rămîne deci un subiect complex şi complicat, şi nu întîmplător strategiile în materie de luptă anti-teroristă dau atîta bătaie de cap.

250