Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Premieră în 65 de ani: Un președinte al Turciei în vizită în Grecia

presedintele_turciei_recep_tayyip_erdogan.jpg

Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan
Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan
Image source: 
REUTERS/Umit Bektas

Vizită istorică: președintele Turciei se află în vizită în Grecia. O deplasare prin care se dorește o reluare a relațiilor între cei doi vecini dar care a debutat cu stângul. Recep Tayyip Erdogan s-a mai aflat în vizită în Grecia de două ori deja: în 2004 și în 2014, pe vremea când era însă premier. Această a treia vizită este una cu o puternică simbolístică deoarece niciun șef de stat turc nu s-a deplasat la Atena în ultimii 65 de ani. 

Relația dintre cele două state este una care scârțâie de decenii. Problema: decupajul teritorial în Marea Egee, care separă cele două țări.

Miercuri seară, deci înainte de a începe vizita la Atena, președintele Recep Tayyip Erdogan critica Tratatul de la Lausanne din 1923 care definește frontierele Turciei și a cerut revizuirea lui. « O recalculare care ar fi benefică de ambele părți », susține el.

Atena a reacționat imediat și s-a declarat preocupată de declarația liderului de la Ankara. “Guvernul grec și premierul speră ca vizita președintelui Turciei să fie ocazia pentru a construi poduri și nu de a ridica ziduri. Respectul pentru Tratatul de la Lausanne este o piatră de temelie și nu este negociabil și doar pe ea poate fi construită o cooperare sinceră între cele două țări”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului grec.

Iar schimbul de replici tăioase a continuat și la Atena, acolo unde pentru această vizită istorică, au fost luate importante măsuri de securitate. Orice manifestație a fost interzisă la Atena.

Președintele turc s-a întâlnit cu omologul grec Prokopis Pavlopoulos dar și cu premierul. « Tratatul de la Lausanne care definește frontierele Europei cu Orientul Mijlociu, semnat în urmă cu 94 de ani de Grecia, Turcia și alte 11 state ar trebui actualizat » a explicat Erdogan omologului grec.

Prokopis Pavlopoulos, jurist și fost profesor la Facultatea de Drept din Atena, a respins politicos orice modificare : « tratatul nu este negociabil, nu are nevoie nici să fie revizuit și nici actualizat ». Si, a subliniat că, potrivit dreptului, tratatele pot fi interpretate dar nu revizuite.

Răspunsul liderului de la Ankara nu a întârziat : « nu sunt un profesor de drept dar cunosc dreptul politicii iar în acest domeniu termenul de revizuire a tratatelor există ».

Si a continuat susținând faptul că din cauza acestui tratat, nu sunt respectate drepturile minorității musulmane aflate în nordul- estul Greciei, o comunitate de 120.000 de persoane. De altfel, liderul de la Ankara va vizita vineri acestă comunitate.

Turcia și Grecia sunt în prima linie în mai multe dosare regionale importante, precum discuțiile inter-cipriote și criza migratoare cu care se confruntă Europa. Responsabilii UE contează pe o cooperare cu Ankara pentru a continua să împiedice venirea migranților în timp ce relațiile dintre Ankara și Occident sunt extrem de tensionate. De altfel, vizita în Grecia a fost ocazia pentru liderul de la Ankara de a acuza din nou Europa că nu își ține promisiunea luată în cadrul pactului privind refugiații. Cooperarea, în cadrul unui pact încheiat în martie 2016 între Uniunea Europeană și Ankara, a permis reducerea considerabilă a fluxului migrator către Europa.

Între timp Comisia Europeană a luat primele măsuri împotriva statelor care nu au primit migranți.

Comisia Europeană a decis să trimită în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene Cehia, Ungaria și Polonia pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile în materie de refugiați. Ïntr-un moment de vârf al crizei migratoare, Uniunea Europeană a stabilit un program temporar de relocalizare de urgență a refugiaților veniți prin Italia și Grecia precum și o cotă pentru statele membre.

Comisia reproșează acum celor 3 țări europene că nu s-au implicat prea tare în această chestiune. Executivul european le lansase deja două avertismente. Ungaria și Slovacia au încercat să conteste mecanismul prin care au fost instituite cotele dar Curtea de Justiție a UE a confirmat legalitatea acestui dispozitiv.

Vice-președintele Comisiei, Frans Timmermans susține că mecanismul va expira în curând iar noii veniți nu vor mai fi eligibili. Dar, rămân încă mii de persoane eligibile pentru a fi relocalizate. Potrivit cifrelor existente la 1 decembrie, Cehia a promis că va găzdui 50 de persoane și a acceptat efectiv doar 12. Polonia a anunțat 100 de locuri dar niciun refugiat nu a fost găzduit.

79