Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine, cum și în cel fel mănâncă

Câte bordeie, atâtea obiceiuri – sună o vorbă românească, cu un sâmbure de adevăr, mai ales în ce privește alimentația. Obiceiurile alimentare au fost analizate de un institut fracez de profil în nouă țări și a extras câteva concluzii interesante. Brazilienii preferă să ronțăie din când în când, francezii țin la cele trei mese pe zi, iar spaniolii preferă să mănânce produse locale, pentru că au mare încredere în alimentele produse în Spania.

Câte bordeie, atâtea obiceiuri – sună o vorbă românească, cu un sâmbure de adevăr, mai ales în ce privește alimentația. Obiceiurile alimentare au fost analizate de un institut fracez de profil în nouă țări și a extras câteva concluzii interesante. Brazilienii preferă să ronțăie din când în când, francezii țin la cele trei mese pe zi, iar spaniolii preferă să mănânce produse locale, pentru că au mare încredere în alimentele produse în Spania.

Cele mai interesante concluzii ale studiului arată cât de mult depindem de clișee atunci când vorbim despre alimentație. Avem sau credem că dispunem de răspunsuri universal valabile atunci când ne referim la germani de pildă – un clișeu ar fi că sunt, poate, printre cei mai sănătoși europeni. Ei bine, în Germania rata obezității este cea mai ridicată din Europa, afectează peste jumătate din populație, cu un procent de 58%. Altfel, germanii mănâncă cel mai rar în cursul unei zile. Cum se poate citi o astfel de informație – cel mai probabil calitatea alimentației contează foarte mult, precum și dimensiunea porțiilor. În ce privește numărul de mese zilnice, francezii mănâncă chiar și mai rar decât germanii, 3,6 prize alimentare pe zi, ceea ce înseamnă că s-a renunțat la gustările cu pâine caldă și mezeluri ori brânzeturi atât de iubite de generațiile mai vechi.

Cu siguranță că un efect al vieții extrem de aglomerate pe care o au mai ales cei din mediul urban este absența micului dejun. Se sare peste prima masă a zilei, deși nutriționiștii sunt în unanimitate de acord că este cea mai importantă masă a zilei și este ceea ce aduce organismului combustibilul necesar pornirii motorului. Știm toate aceste lucruri și totuși alegem să nu ținem cont de ele. Studiul efectuat de specialiștii francezi arată că cei din cele nouă țări analizate preferă să ia cina. Tabloul obiceiurilor alimentare este completat de acele pauze de gustări – grignotage, cum spun francezii – aceștia au o singura pauză pe zi, în medie, în schimb, brazilierii fac mai mult de două pauze pe zi pentru o masă mai puțin consistentă. Potrivit acestui studiu brazilienii mănâncă oricum cel mai des, de aproape 5 ori pe zi.

Americanii și rușii sunt cei care tratează mâncarea ca pe o simplă necesitate – mai mult de jumătate dintre aceștia nu consideră că masa este altceva decât o simplă obligație de a supraviețui. Prin urmare și atitudinea față de calitate și costuri este neutră. Obiectivul este, firește, un cost cât mai redus pentru o alimentație neutră. Țările din Orientul Mijlociu au o altă cultură a hranei de zi cu zi – sunt țările în care mâncarea are cel mai important rol în prevenirea bolilor și, în general, în menținerea stării de sănătate a organismului. Varietatea alimentelor și atitudinea convivială sunt factorii cu cea mai mică importanță, pe de altă parte. Rezultatele studiului privind abordarea hranei în China mai dărâmă un mit – se pare că în Imperiu a mânca bine, a avea o alimentație echilibrată, atrăgea după sine și plăcerea de a mânca, o componentă hedonistă pe care nu credeam să o regăsim în cultura chineză.

Prețul este un factor important în alegerea alimentelor pe care le mâncăm. Francezii par să fie nația cea mai preocupată să procure alimente care să coste cât mai puțin. Peste 50 la sută dintre francezi consideră că bugetul alocat hranei este mult prea mare, raportat la venituri. De aici și atenția pentru promoții și cumpărături inteligente. Pe de altă parte sunt preocupați și de calitatea hranei – 24% dintre francezi au dubii că alimentația este de bună calitate, la fel ca germanii. Așa cum spuneam, cei mai puțin preocupați de calitate sunt americanii, rușii și britanicii, abordează ceva mai optimist chestiunea legată de calitate. Spaniolii au încredere peste 95% dintre ei că produsele pe care le consumă sunt de calitate optimă – iată nația cea mai optimistă din acest punct de vedere. În plus, spaniolii sunt preocupați de toate criteriile expuse în studiu – calitatea hranei, asociată cu o alimentație echilibrată, dar nu uită de buna dispoziție din jurul mesei și de varietate.

472