Acasă » Europa » Economie
Publicat: Luni, 17 Martie 2014 - Ultima modificare: Luni, 17 Martie 2014

Armele Germaniei în conflictul din Crimeea

Foto: Reuters
Foto: Reuters

Germania este datoare să depună mai multe eforturi pentru a rezolva crizele și conflictele actuale – Germania trebuie să facă mai multe pentru asigura securitatea în lume așa cu i-a fost ei asigurată securitatea de către alții timp de mai multe decenii – Germania nu poate să stea mereu în afara evoluțiilor internaționale și trebuie să își completeze arsenalul diplomatic de intervenție. Acestea erau anunțurile, e drept, destul de vagi, ale responsabililor de top de la Berlin pe tema noului curs al politicii externe germane.

Din arsenalul de intervenție fac parte, în mod evident, sancțiunile comerciale. Germania nu are o armă mai puternică la nivel mondial. La urma urmei, Republica Federală este a treia putere comercială a lumii, iar pe nivel comunitar, UE este chiar cea mai mare putere comercială din lume. Din modelul de afaceri german fac parte relațiile comerciale cu regimuri cel puțin îndoielnice. Conform categoriilor formulate de Freedom House, Germania are un volum de comerț de 200 de miliarde Euro anual cu state dictatoriale sau parțial dictatoriale. Printre liderii mondiali dubioși se numără dușmani declarați ai democrației precum președintele chinez, monarhi autocrați din Emiratele Arabe, democrați cu înclinații despotice – vezi premierul turc - și, nu în ultimul rând, Vladimir Putin care ocupă singur o categorie aparte.

În câți bani se măsoară relația comercială Germania – Rusia?

Cu Rusia și celelalte republici sovietice (fără țările baltice), Germania are un volum de afaceri de 45 de miliarde de Euro în exporturi. Importurile sunt chiar mai mari: 50 de miliarde Euro. Moscova este mai importantă pentru Berlin dpdv comercial decât Japonia, India și Brazilia împreună. Cu China, relațiile comerciale sunt mai de amploare decât cele cu Italia și Marea Britanie adunate. Așadar, dacă Germania vrea într-adevăr să joace un rol mai activ în politica internațională, instrumentul comercial nu mai poate fi lăsat la o parte, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea afaceriștilor germani. Aceștia avertizaseră că 300.000 de locuri de muncă germane sunt dependente de relațiile comerciale cu Rusia. Nu există alt mijloc de presiune mai puternic în arsenalul german, iar folosirea acestuia ar fi un semnal bun apropo de cât de în serios își ia Germania rolul în lume. (Să nu uităm că Berlinul cere de ani buni un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, așa că situația din Crimeea este un prilej de a afișa seriozitate).

Riscurile economice și politice pot fi însă mari pentru Germania...

Să presupunem un alt scenariu: s-ar ajunge la ciocniri militare între China și Japonia din cauza insulelor Senkaku. Conflictul ar cuprinde și SUA – sigur, nu e o perspectivă plăcută, dar nici una extrem de exagerată având în vedere tensiunile din regiune. Ce ar face Germania atunci? Ar impune sancțiuni celui mai important partener comercial al său din afara UE? Costurile unui boicot ar fi enorme, mult mai mari decât în cazul Rusiei unde Norvegia s-a oferit să acopere o parte a necesarului de gaze naturale în caz de necesitate.

Germania a devenit în ultimele decenii principalul furnizor de tehnologie și produse de lux pentru țările emergente – așa se explică faptul că Republica Federală are cel mai mare surplus de balanță comercială din lume. În ziua de azi însă această poziție nu mai este compatibilă cu noile ambiții de politică externă. „Germania este prea mare pentru a comenta de pe margine politica internațională”, afirmă ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier. Sună bine. Dar germanii trebuie să ia în calcul riscuri economice concrete pentru valori mai înalte precum libertate, pace sau drepturile omului.

Sursa: Spiegel

Un articol de: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu

Comentarii
Publică un comentariu nou
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Taguri HTML permise: <a> <em> <strong> <cite>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.
By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Ascultă RFI România

Jurnalul de joi 30 octombrie: 8h00 - 8h10 TU

Jurnal de ştiri cu Andreea Pietroşel

Ascultă
30.10.2014 - România / Politică

Propunere inedită a candidatului independent la Preşedinţie, Monica Macovei. Ea sugerează la RFI ca un partid care are într-un an 20 de condamnaţi definitiv să fie dizolvat. Fostul ministru al Justiţiei mai propune ca partidele cu trei condamnaţi pe an să primească mai puţini bani de la stat.

30.07.2014 - România / Reportaj RFI

În cadrul proiectului "Lumină pentru România" o mână de voluntari a plecat spre Holbav, un sat din judeţul Braşov,  pentru a identifica acele cazuri ce au nevoie urgentă de ajutor.

30.10.2014 - România / Politică

Stenogramele ultimei şedinţe de Guvern vor demonstra dacă Executivul a dat aviz pozitiv sau negativ în privinţa legii ce pedepseşte dezvăluirea de informaţii din dosare aflate în curs de cercetare. O spune la RFI candidatul independent la Preşedinţie, Monica Macovei. Ea consideră că legea respectivă este "o îngrădire majoră a libertăţii presei şi a dreptului publicului la a fi informat".

30.10.2014 - Franţa / Economie

Confuzie ṣi declaraṭii contradictorii cu privire la livrarea către Rusia a unui portelicopter francez de tip Mistral. Vice-premierul rus Dmitri Rogozin a declarat că Franṭa va livra pe 14 noiembrie prima dintre cele două nave militare comandate de Rusia. Șantierele navale franceze, unde se contruiesc navele respective, ṣi autorităṭile de la Paris au dezminṭit însă declaraṭiile oficialului de la Moscova.

Login
Conţinut popular
Soluţie implementată de Tremend
SATI