Acasă » Europa » Economie
Publicat: Luni, 17 Martie 2014 - Ultima modificare: Luni, 17 Martie 2014

Armele Germaniei în conflictul din Crimeea

Foto: Reuters
Foto: Reuters

Germania este datoare să depună mai multe eforturi pentru a rezolva crizele și conflictele actuale – Germania trebuie să facă mai multe pentru asigura securitatea în lume așa cu i-a fost ei asigurată securitatea de către alții timp de mai multe decenii – Germania nu poate să stea mereu în afara evoluțiilor internaționale și trebuie să își completeze arsenalul diplomatic de intervenție. Acestea erau anunțurile, e drept, destul de vagi, ale responsabililor de top de la Berlin pe tema noului curs al politicii externe germane.

Din arsenalul de intervenție fac parte, în mod evident, sancțiunile comerciale. Germania nu are o armă mai puternică la nivel mondial. La urma urmei, Republica Federală este a treia putere comercială a lumii, iar pe nivel comunitar, UE este chiar cea mai mare putere comercială din lume. Din modelul de afaceri german fac parte relațiile comerciale cu regimuri cel puțin îndoielnice. Conform categoriilor formulate de Freedom House, Germania are un volum de comerț de 200 de miliarde Euro anual cu state dictatoriale sau parțial dictatoriale. Printre liderii mondiali dubioși se numără dușmani declarați ai democrației precum președintele chinez, monarhi autocrați din Emiratele Arabe, democrați cu înclinații despotice – vezi premierul turc - și, nu în ultimul rând, Vladimir Putin care ocupă singur o categorie aparte.

În câți bani se măsoară relația comercială Germania – Rusia?

Cu Rusia și celelalte republici sovietice (fără țările baltice), Germania are un volum de afaceri de 45 de miliarde de Euro în exporturi. Importurile sunt chiar mai mari: 50 de miliarde Euro. Moscova este mai importantă pentru Berlin dpdv comercial decât Japonia, India și Brazilia împreună. Cu China, relațiile comerciale sunt mai de amploare decât cele cu Italia și Marea Britanie adunate. Așadar, dacă Germania vrea într-adevăr să joace un rol mai activ în politica internațională, instrumentul comercial nu mai poate fi lăsat la o parte, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea afaceriștilor germani. Aceștia avertizaseră că 300.000 de locuri de muncă germane sunt dependente de relațiile comerciale cu Rusia. Nu există alt mijloc de presiune mai puternic în arsenalul german, iar folosirea acestuia ar fi un semnal bun apropo de cât de în serios își ia Germania rolul în lume. (Să nu uităm că Berlinul cere de ani buni un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, așa că situația din Crimeea este un prilej de a afișa seriozitate).

Riscurile economice și politice pot fi însă mari pentru Germania...

Să presupunem un alt scenariu: s-ar ajunge la ciocniri militare între China și Japonia din cauza insulelor Senkaku. Conflictul ar cuprinde și SUA – sigur, nu e o perspectivă plăcută, dar nici una extrem de exagerată având în vedere tensiunile din regiune. Ce ar face Germania atunci? Ar impune sancțiuni celui mai important partener comercial al său din afara UE? Costurile unui boicot ar fi enorme, mult mai mari decât în cazul Rusiei unde Norvegia s-a oferit să acopere o parte a necesarului de gaze naturale în caz de necesitate.

Germania a devenit în ultimele decenii principalul furnizor de tehnologie și produse de lux pentru țările emergente – așa se explică faptul că Republica Federală are cel mai mare surplus de balanță comercială din lume. În ziua de azi însă această poziție nu mai este compatibilă cu noile ambiții de politică externă. „Germania este prea mare pentru a comenta de pe margine politica internațională”, afirmă ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier. Sună bine. Dar germanii trebuie să ia în calcul riscuri economice concrete pentru valori mai înalte precum libertate, pace sau drepturile omului.

Sursa: Spiegel

Un articol de: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu

Comentarii
Publică un comentariu nou
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Taguri HTML permise: <a> <em> <strong> <cite>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.
By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Ascultă RFI România
23.10.2014 - Europa / Societate

Cerşetoria e resimţită ca o problemă tot mai acută în Austria. Anumite regiuni austriece precum Tirolul au încercat interzicerea totală a cerşitului. Au fost nevoite să renunţe după ce Curtea Supremă a declarat măsura drept “neconstituţională”. Oraşul Graz încercase să le interzică doar accesul în unele zone ale urbei. Alte oraşe din nordul Austriei au încercat interzicerea cerşetoriei organizate. Fiecare oraş, fiecare provincie încearcă acum să rezolve fenomenul în stil propriu, prin anumite măsuri sociale ori restricţii. Unele dau dovadă de imaginaţie şi de mult optimism.  E şi cazul Salzburgului, care a decis să adopte un fel de ghid de bună purtare pentru cerşetori.

22.10.2014 - România / Economie

Peste o săptămână se deschide INDAGRA, cea mai mare expoziție românească pentru agricultură. Cel mai important târg agricol a ajuns la a 19-a ediție, iar participarea se anunță un record. La Romexpo, în București, timp de cinci zile, vor fi prezente peste 700 de firme și asociații din domeniu.

24.10.2014 - România / Politică

Victor Ponta este aidoma unui echilibrist căţărat pe mai multe scaune suprapuse şi care încearcă din răsputeri să-şi menţină echilibrul, înainte de a cădea în gol. Iată ce spune la RFI prim-vicepreşedintele PDL, Mihai Răzvan Ungureanu, care comentează efectele cazului Hrebenciuc.

24.10.2014 - Internaţional / Social

J. Stephen Morrison este directorul Institutului de Politici Globale de Sănătate din cadrul Centrului de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington. El a predat, vreme de 12 ani, la catedra de politologie internaţională a prestigioasei universităţi Johns Hopkins şi are o bogată experienţă dublă, în ce priveşte Africa şi politicile de sănătate.  

Login
Conţinut popular
Soluţie implementată de Tremend
SATI