Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bogdan Aurescu la RFI: Dosarul privind delimitarea platoului continental nu poate fi atacat

aurescu_2.jpg

Chisinau si Bruxelles, primele deplasari externe ale noului ministru de Externe

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spune într-un interviu acordat RFI că dosarul privind delimitarea platoului continental nu poate fi atacat, chiar si in contextul provocarilor din regiune.  Bogdan Aurescu este cel care a condus echipa ce a pledat cauza României la Haga în dosarul delimitării platoului continental cu Ucraina. Noul sef al diplomatiei de la Bucuresti spune că "Nu există niciun fel de modalitate juridică de contestare a hotărârii pe care Curtea Internaţională  de Justiţie a dat-o în februarie 2009. Este o hotărâre definitivă, este irevocabilă, nu există niciun fel de căi de atac, deci ea nu poate fi constestată în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie."

Voi face prima vizită in calitate de ministru de externe la Chişinău, pe 1 decembrie: alegerile din Republica  Moldova, care vor fi organizate pe 30 noiembrie, reprezinta un moment istoric pentru tara vecina iar pentru România "o problemă de securitate naţională". Este una din declaratiile facute intr-un interviu acordat RFI de proaspatul ministru de externe Bogdan Aurescu.

Seful diplomatiei de la Bucuresti a vorbit si despre situatia tensionata din Ucraina, care ar putea de asemenea sa afecteze intersele sau securitatea Romaniei. Bogdan Aurescu crede ca in aceste conditii se impune cu atat mai mult ca prezenta aliata pe teritoriul Romaniei sa se materializeze. Aspect care va fi discutat in cadrul celei de-a doua deplasari externe a ministrului, pe 2 decembrie, la ministeriala NATO de la Bruxelles.

Rep: Ați anunțat ca veti face prima vizita oficiala la Chisinau….spuneați ca alegerile din Rep. Moldova reprezinta o problema de securitate nationala pentru Romania. De ce aceasta apreciere?

B.A.:  “La aceste alegeri din 30 noiembrie Republica Moldova va avea posibilitatea să decidă menţinerea parcursului european, menţinerea căii de reformă profundă a Republicii Moldova sau va putea să aleagă o altă cale care, evident, nu corespunde interesului nici al României şi nici al Republicii Moldova.

Din punctul de vedere al României este extrem de important ca tot ceea s-a investit în ultimii ani de către societatea Republicii Moldova în primul rând, de către Guvernul Republicii Moldova, de către coaliţia proeuropeană de la putere să se menţină şi să se construiască pe baza acestui efort.

Până la urmă România a susţinut în mod dezinteresat, dar foarte puternic acest efort de apropiere al Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin susţinerea liberalizării vizelor, pe 28 aprilie, prin semnarea Acordului de Asociere şi de Comerţ Liber Aprofundat și Cuprinzător, pe care de altfel  România l-a ratificat, a fost primul stat care a ratificat acest acord de asociere. Iar acordul de asociere reprezintă, până la urmă, într-o proporţie foarte mare, acquis european, r care fiind aplicat reprezintă de fapt reformă: reforma societăţii, reforma instituţiilor, reforma pieţei din Republica Moldova. Toate acestea reprezintă o investiţie în viitorul Republicii Moldova.”

 

Rep:  Aţi menţionat din nou, domnule ministru, că interesele României, chiar securitatea ţării noastre, pot fi afectate, referindu-vă la conflictul din Ucraina, la întreaga vecinătate estică. Vă întreb cum poate fi afectată securitatea României de conflictul care macină de câteva luni de zile estul ţării vecine.

BA:  “Nu putem să trecem cu vederea faptul că în Ucraina, în regiunea de est, are loc un conflict. Din păcate în urma protocolului si a memorandumului, care au fost încheiate în luna septembrie la Minsk, care au prevăzut şi o încetare a focului, am constatat cu toţii că această încetare a focului nu este menţinuta in totalitate, vedem în continuare că exista interferenţe în această zona din partea Rusiei. Prin urmare, constatăm că există tendinţa de a se transforma aceasta zonă din estul Ucrainei într-un conflict prelungit. Nu spun că suntem acolo. Nu spun că suntem deja in prezenta unui conflict prelungit, dar existenţa unei astfel de posibilităţi evident că nu contribuie la întărirea stabilităţii statului vecin. Iar pentru România, Ucraina este nu numai cel mai mare vecin din Est, dar reprezintă şi statulunde se găseşte o comunitate foarte importantă de români. Aproape 500. 000 de români trăiesc în Ucraina, sunt  a doua minoritate naţionale ca număr în statul vecin.”

 

Rep: Vorbeaţi în conferinţa de presă de astăzi despre o prezenţă aliată pe teritoriul României care se va materializa. V-aş ruga să ne explicaţi ce înseamnă asta exact?

B.A.: “Este vorba despre punerea în aplicare a deciziilor summitului NATO, din luna septembrie, din Marea Britanie, care după cum cunoaşteţi, evident, drept consecinţă a situaţiei din vecinatatea Romanie, din Ucraina, din regiunea Mării Negre, a decis o serie de măsuri. Printre aceste măsuri se numără planul de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a Alianţei Readiness Action Plan care conţine atât măsuri de asigurare sau reasigurare,  cât şi măsuri de adaptare a Alianţei la noul context de securitate. Printre aceste măsuri de adaptare, pentru că măsurile de asigurare sunt cele pe care le cunoaşteţi, prezenţă aliata cu avioane de supraveghere AWACS, exercitii care se fac impreuna cu statele aliate si cu, evident, statele din flancul estic, inclusiv  România, prezenta navală crescută în Marea Neagră. Deci pe lângă aceste măsuri de reasigurare, măsurile de adaptare presupun crearea unei forţe de reactie rapidă, aşa numita very high readiness joint task force, pe de o parte. Iar pe de altă parte, stabilirea unei prezenţe permanente sau pe bază rotaţională, evident, în statele din flancul estic, inclusiv din România. Adică prezenţa unor structuri de tip comandă şi control aliat în statele din flancul estic. Acest proces de implementare a deciziilor summitului, inclusiv in ceea ce priveste Readiness Action Plan) este în curs. Momentul de săptămâna viitoare, 2 decembrie, ministeriala NATO de externe va fi un moment foarte bun pentru a verifica stadiul aplicării acestor decizii. Sigur că procesul de implementare va continua, există un alt reper important  şi anume reuniunea ministerială NATO a miniştrilor apărării din februarie 2015, unde se va putea evalua cu şi mai mare certitudine gradul de implementare a acestor decizii. Dar este important să vedem împreună cu toate statele aliate în ce măsură am progresat de la momentul la care s-au adoptat la summit aceste hotărâri.”

 

Rep: Bogdan Aurescu, foarte concret, vor aparea baze americane militare sau NATO in Romania?

B.A. “Nu este vorba despre baze in sine…sigur cand spunem cuvantul baza, imaginea este cea clasica de baza cu o prezenta consistenta, cu structuri amplasate…avem  in  vedere o combinatie de masuri care se refera la cresterea capacitatii de reactie a Aliantei….pe de o parte e vorba de o forta de reactive rapida si pe de alta parte de elemente de sprijin care vor fi amplasate in statele din flacul estic al aliantei si care impreuna vor forma aceasta capacitate de reactive rapida a NATO. Prin urmare nu este vorba de baze in sine ci de prezenta pe baza rotationala , dar o prezenta continua in statele din flancul estic, inclusiv in Romania.”

 

Rep: Parteneriatul strategic cu SUA, Bogdan Aurescu, pe linie  diplomatico-militara cum ar mai putea fi intarit, imbunatatit?

B.A.Relatia de parteneriat strategic mai ales pe dimensiunea politico- militara este una foarte solida si va reamintesc faptul ca saptamana trecuta au fost la Bucuresti reprezentanti  de rang inalt din Departamentul de stat, am discutat impreuna modalitatile de progres in ceea ce priveste dimensiunea politico-militara a parteneriatului strategic si unul dintre elementele importante la care ne-am referit a fost progresul in ceea ce priveste realizarea bazei de la Deveselu care va deveni functionala la sfarsitul anului 2015, deci anul viitor. Deci iata ca exista permanent teme importante pe agenda bilaterala de securitate. Am discutat evident si alte aspecte…exista si alte proiecte foarte  importante: folosirea aeroportului de la Mihail Kogalniceanu ca punct de tranzit inspre si dinspre Afganistan , misiunea Resolute Support care inlocuieste fortele ISAF, este un alt element important de cooperare, Romania va participa cu un numar consistent de militari.”

 

Rep: Presedintele ales Klaus Iohannis spunea la un moment dat ca Romania poate si trebuie sa devina un partener  mai profilat in organismele din care face parte si as vrea sa va intreb in ceea ce priveste apartenenta noastra la UE, in viziunea dvs , cum ar putea sa-si contureze si mai bine Romania profilul in organismul comunitar?

B.A.:Sigur ca este vorba de un proces in constructie. Romania are deja un anumit profil daca ne uitam la dimensiunea politicii de securitate si aparare comune, in care avem o contributie consistenta de exemplu, la misiunile UE in diverse zone sensibile, e vorba de misiunile civile si militare ale UE,  Romania se afla pe locul 5 intre statele contributoare cu experti secondati si pe locul 2 in ce priveste contributia cu experti contractuali din aceste misiuni. La un moment dat, acum doi sau trei ani,  Romania se gasea chiar pe locul unu in ierarhia statelor membre care participa la astfel de misiuni  …este iarasi un exemplu care arata ca Romania  isi poate gasi un rol specializat sau de exepertiza aparte in ceea ce priveste politica externa a UE.”

 

Rep: Apropo de, daca vreti de explorarea altor orizonturi,  premierul  Victor Ponta vorbea la un moment dat de un parteneriat strategic cu China. E eficient, ne trebuie domnule Aurescu?

B.A.: “Nu pot decat sa va raspund ce a raspuns si un inalt reprezentant al Departamentului de Stat care a fost intrebat la Bucuresti exact pe aceasta tema iar raspunsul a fost…” Cum pot eu sa ma pronunt negativ cu privire la intarirea relatiilor de parteneriat in special in domeniul economic, commercial cu China,  in conditiile in care presedintele Barack Obama tocmai s-a intors dintr-o vizita bilaterala de succes in China?”

 

Rep: Un răspuns care se citeşte printre rânduri asadar…. Bogdan Aurescu, aţi fost avocatul României la Haga cand s-a delimitat platoul continental. Spuneţi-mi, vă rog, dacă ar putea fi puse în cauză prevederile acelei decizii a Curtii Europene de Justitie? Bineinteles, citind toată această intrebare a mea în cheia politicii agresive a Rusiei, a anexării Crimeei din martie?

BA: “Nu există niciun fel de modalitate juridică de contestare a hotărârii pe care Curtea Internaţională  de Justiţie a dat-o în februarie 2009. Este o hotărâre definitivă, este irevocabilă, nu există niciun fel de căi de atac, deci ea nu poate fi constestată în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Nu cred că există motive de preocupare, cel puţin din punct de vedere juridic, în acest dosar.”

 

Rep: Salutati domnule ministru investigatia pe care a inceput-o Parchetul General in ce priveste organizarea deficitara a votului din diaspora..Va intreb cat de afectata credeti dvs ca este imaginea ministerului de externe dupa acest moment?

B.A.: “Eu nu vreau sa comentez in nici un caz anchete sau evolutii in domeniul judiciar. Ceea ce am spus este ca este foarte bine ca aceasta investigatie s-a declansat, pentru ca este foarte important ca imaginea ministerului sa fie clarificata din acest punct de vedere..si  anume implicarea care s-a realizat potrivit legii,  intr-o zona de sprijin logistic, de sprijin administrativ….trebuie sa vedem exact care sunt responsabilitatile daca ele exista,  si cred ca este foarte important ca aceasta ancheta sa-si urmeze cursul …de asemenea am spus ca MAE va sprijini solutionarea acestui dosar.”

 

Rep:  Un ultim comentariu Bogdan Aurescu, cum credeti ca va arata relatia dvs. cu viitorul presedinte al tarii, cu dl. Klaus Iohannis? Politica externa a tarii o face guvernul, executivul se ocupa de ea dar si seful statului are o serie de atributii in reprezentarea externa..

B.A. “Este vorba de o relatie institutionala, nu una interpersonala..o relatie care trebuie construita in mod eficient, in conformitate cu prevederile constitutionale, cu alte prevederi legale…prin urmare cred ca obiectivul comun pe care toate insitutiile statului trebuie sa-l aiba in ceea ce priveste realizarea politicii externe, este ca aceasta politica externa a Romaniei sa duca la cresterea profilului international al tarii, sa duca la realizarea obiectivelor majore de politica externa care fara indoiala nu pot fi decat consensuale.”

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, intervievat de Anca Nastase
10