Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Monica Macovei, la RFI: Procurorul European nu trebuie numit pe criterii politice

monica_macovei_f_buna_poza.jpg

Europarlamentarul Monica Macovei

Procurorul European este o nouă instituţie a UE ce se va ocupa, cel mai probabil din 2016, de infracţiunile de fraudare a fondurilor europene. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru RFI, europarlamentarul Monica Macovei a explicat de ce este vitală pentru bugetul UE înfiinţarea aceastei instituţii despre care se discută intens la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), din 12-13 martie. Raportor al Parlamentului European (PE) privind Procurorul European, Macovei subliniază că membrii acestei noi instituţii nu trebuie numiţi pe criterii politice.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a debutat, pe 12 martie, la Bruxelles. Pe ordinea de zi a întrunirii care reuneşte miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE se numără subiecte importante precum măsurile de combaterea terorismului, regulamentul privind protecția datelor şi, nu în ultimul rând, Procurorul European. Este vorba despre noua instituţie a UE care va investiga, cel mai probabil începând cu 2016 când se estimează că va fi funcţională, fraudele cu fonduri europene.

Monica Macovei, raportor al Parlamentului European privind Procurorul European, explică într-un interviu acordat în exclusivitate pentru RFI, la sediul PE de la Strasbourg, importanţa acestei instituţii care va avea reprezentanţi în statele comunitare.

„Biroul Procurorului European este o nouă instituţie europeană anti-fraudă. Ea va investiga toate infracţiunile de fraudă cu bani europeni. Avem şi noi astfel de cazuri în România. Sunt sute de milioane de euro, bani europeni, care ajung în ţară şi în loc să ajungă în buzunarul omului, în autostrăzi sau spitale, se duce în buzunarul unora”, spune Monica Macovei, în contextul în care oficial, la nivelul UE, suma pierdută anual din bugetul comunitar se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro. Neoficial, însă, în Comisia Europeană se discută despre o sumă de 10 ori mai mare, de 5 miliarde de euro.

Monica Macovei mai subliniază că nevoie înfiinţării acestei instituţii este evidentă: „Dacă ne uităm la cât este paguba la nivelul UE comparativ cu cât se recuperează în urma trimiterii în judecată, diferenţa este foarte mare. Aşa a apărut ideea înfiinţării Procurorului European”.

Cum va funcţiona procurorul European?

Procurorul european urmează a fi asistat de 24 de procurori adjuncţi, această echipă de 25 de membri urmând să formeze un organism suprastatal, independent şi plasat sub controlul democratic al Parlamentului European. Aria de lucru a Procurorului European va fi axată pe anchetarea fraudelor cu bani europeni și a infracțiunilor asociate.

Va exista, așadar, un procuror-șef și 24 de adjuncți din 24 de state membre UE. La acest proiect nu participă Marea Britanie, Irlanda și Danemarca. De aici, diferența de 3 state până la numărul de 28 de state comunitare.

Cei 24 de procurori adjuncți urmează să aibă birouri, fiecare în statul de origine. Aici, ei vor acționa sub coordonarea Procurorului European și vor colabora cu instituțiile naționale în investigarea cauzelor penale de fraudare a fondurilor europene.

“Procurorul European adjunct de la Bucureşti ar putea fi, spre exemplu, procurorul şef de la departamentul anti-fraudă al DNA”, spune Monica Macovei.

Cum vor fi aleşi cei 25 de procurori europeni?

Monica Macovei spune că a cerut statelor membre ca regulamentul să prevadă ca procurorii europeni să nu fie numiţi politic.

“Am propus ca Guvernul fiecărei ţări să trimită trei nume, după care să urmeze un interviu efectuat de personalităţi juridice din statele membre, care să îi aleagă pe cei 25. Există şi varianta ca la acest interviu să poată veni şi specialişti în justiţie care să nu fie propuşi de guvern. Cei aleşi în urma interviului ar urma să fie supuşi ulterior votului Parlamentului European şi Consiliului”, explică raportorul PE, subliniind importanţa nepolitizării acestei instituţii.

Există încă state care se opun

Până la finalizarea regulamentului în baza căruia va funcţiona noua instituţie europeană vor mai exista etape lungi de negocieri între instituţiile europene şi statele membre, recunoaşte europarlamentarul Monica Macovei. Asta în condiţiile în care, în afara celor trei state – Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda – care au spus de la bun început că nu participă la acest proiect, mai există şi alte state membre care au obiecţii în privinţa Procurorului European.

Fără a dezvălui numele acestora, raportorul PE spune că “e vorba de state în care lucrurile merg bine în domeniul Justiţiei şi care nu vor să vină altă instituţie să le spună cum să îşi facă treaba. Întotdeanua, însă, este loc de negociere. Eu am discutat mult cu statele member până să ajung la această variantă a Procurorului European”.

Monica Macovei, despre Procurorul European
31