BNR: Avem rezerve valutare de 31,5 miliarde de euro şi 103 tone de aur, valorând alte 3,2 miliarde euro. Dacia ocupă primul loc în Franţa după creşterea înmatriculărilor din august. GfK: Cumpărăturile casnice au înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2010 primul declin din ultimii zece ani.
Ce se ascunde în spatele reabilitării termice a blocurilor ?Diferenţe masive de preţ, lucrări de mântuială şi finanţări tăiate : aşa arată reabilitarea termică a blocurilor, în anul 2010. Cosmin Ruscior a discutat pe Planeta Verde cu preşedintele asociaţiei ALMA-RO, Adrian Bădilă.
Clasament
1. JULIAN PERRETTA - Wonder Why
2. OWL CITY - Fireflies
3. LADY ANTEBELLUM - Need You Now
| 20:00 | RFI Monde |
Roşia Montană, între goana după aur şi riscul unei catastrofe ecologice
 |
• Proiectul aurifer a pus pe jar o bună parte a societăţii civile din România.
• Academia se opune, iar multe organizaţii ecologiste au tras repetate semnale de alarmă.
• RMGC susţine însă că exploatarea ar respecta normele de mediu. |
Audio player
Video player
Ce soartă va avea controversatul proiect aurifer de la Roşia Montană, cine va decide dacă e necesar sau nu şi cum evaluăm riscurile ?
Sunt întrebări la care au încercat un răspuns invitaţii emisiunii "Planeta Verde", de la RFI, vice-preşedintele Roşia Montană Gold Corporation, Horea Avram (audio) şi vice-preşedintele ECO-CIVICA, Dan Trifu (audio).
"Nu am cerut niciodată un tratament preferenţial, vrem să dezvoltăm la Roşia Montană un proiect de minerit responsabil, proiect care îşi propune să redezvolte o zonă afectată de două mii de ani de activităţi miniere, o zonă care este puternic contaminată astăzi şi o zonă care prin implementarea acestui proiect va avea atât beneficii economice, cât şi beneficii sociale sau beneficii de mediu", susţine Horea Avram.
 |
"Aş menţiona doar un prim beneficiu, acela de colectare şi tratare a poluării istorice. Prin începerea acestui proiect, apele acide care contaminează astăzi peste 40 de kilometri de cursuri de apă până mai jos de Baia de Arieş şi vorbesc despre bazinul Arieşului, toate aceste ape acide vor fi colectate într-un baraj şi vor fi utilizate ca ape industriale", completează responsabilul de la Roşia Montană Gold Corporation.
De partea sa, vice-preşedintele organizaţiei neguvernamentale ECO-CIVICA, Dan Trifu suspectează interese politice în afacerea Roşia Montană.
"Ceva este foarte dubios în proiectul de la Roşia Montană şi din punct de vedere politic. Toate guvernele care s-au perindat, în principiu au cam fost favorabile", spune el.
"Acest proiect nu ne aduce nici un fel de beneficii sociale sau de altă natură. Roşia Montană Gold Corporation va avea vreo 560 de angajaţi şi dacă cineva îşi închipuie că pentru 560 de angajaţi trebuie să facem un iaz decantor de vreo patru sute de hectare, cu cianuri, pe care hai să spunem că le tratăm într-un fel sau altul, asta este o gogoriţă", continuă Dan Trifu.
"Acolo avem trei probleme majore : problema de mediu, problema arheologică şi mai avem acest impact economic, dacă aduce ceva României…", conchide vice-preşedintele ECO-CIVICA.
Proiectul aurifer a pus pe jar o bună parte a societăţii civile din România. Academia se opune, multe organizaţii ecologiste au tras repetate semnale de alarmă, mai ales după ce ministrul Economiei, Adriean Videanu a propus introducerea proiectului în programul de guvernare.
CSAT va analiza subiectul, lucru criticat de ecologişti, care se întreabă de ce mai e nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din moment ce instanţa a dat un verdict definitiv şi defavorabil proiectului minier.
Un articol de: Cosmin Ruscior
Sursa: RFI România
Elevii moldoveni vor avea condiţii mai bune de studiiFundaţia franceză Veolia Environnement şi UNICEF Moldova au lansat un amplu proiect prin care toate şcolile din ţară vor fi renovate conform standardelor europene. Această iniţiativă îşi propune îmbunătăţirea calităţii educaţiei pentru toţi copii, inclusiv şi cei cu dizabilităţi. Este o premieră pentru Moldova iar primele două şcoli au fost inaugurate. Corespondentul RFI la Chişinău, Valeria Viţu, are detalii.
"Nu e nici măcar o problemă politică. Aş vrea ca lucrurile să fie foarte clare. Criteriile pentru admiterea în spaţiul Schengen sunt criterii tehnice, criterii legate de verificarea capacităţii României din punct de vedere al organizării, al dotării, al personalului de a asigura frontiera externă a unui spaţiu Schengen extins”.
Influenţa zidurilor de la Avignon asupra festivalului
Dacă oraşul Avignon nu şi-ar fi păstrat intacte zidurile, festivalul n-ar fi fost ceea ce este… Poate sună ca o platitudine, dar marea fascinaţie pe care o produce oraşul vine în primul rînd de la ziduri şi doar în al doilea rînd de la Palatul Papilor şi de la faptul că 9 papi s-au perindat în secolul al XIV-lea pe la Avignon.
