Bruxelles

Consiliul European de miercuri de la Bruxelles are loc pe fondul unor dezacorduri clare între Paris şi Berlin la capitolul măsurilor care ar trebui adoptate pentru stimularea creşterii economice. Mărul discordiei pare să fie acum în special problema euro-obligaţiunilor. Parisul şi Berlinul s-au angajat pe de altă parte să avanseze propuneri cumune la Consiliul european din iunie.

La Bruxelles, UE a încercat să se ţină departe de tumultul alegerilor franceze în condiţiile în care subiectele europene au dominat această campanie. Dar Belgia ca atare s-a lăsat antrenată în acest joc politic. Unele promisiuni din timpul campaniei au  efecte directe pe piaţa imobiliară de la Bruxelles.

Dacă la Bruxelles se fac ultimele pregătiri pentru semnarea tratatului de stabilitate financiară, în România încă dezbaterile asupra subiectului continuă. 

România pare să condiţioneze susţinerea în condiţiile în care Franţa anunţă totuşi prin ministrul de externe că în interiorul Uniunii s-a ajuns la un acord privind susţinerea Belgradului. Vom discuta subiectul împreună cu Mihaela Gherghişan.

Democraţia română-iată tema dezbaterii organizate de socialişti şi liberali la Parlamentul European. Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin au participat la eveniment, la fel şi societatea civilă. Ideea desprinsă din această discuţie este aceea că dacă românii au ieşit în stradă, ei nu au făcut-o pentru a contesta planul de austeritate, ci pentru a cere un dialog cu lumea politică.

Liderii europeni se reunesc la Bruxelles în această după-amiaza pentru o discuţie economică, perturbată de greva generală declarată de sindicatele belgiene împotriva planurilor de austeritate. 

Anul 2012 este un an crucial pentru reforma justiţiei în România. Aceasta este concluzia care se desprinde din discuţiile avute de ministrul Cătălin Predoiu, luni, 16 ianuarie, la Bruxelles. El a fost primit la Comisia Europeană de comisarul Afacerilor Interne, Cecilia Malmstrom, cel al Justiţiei, Viviane Reding şi de secretarul general al instituţiei, Catherine Day.

UE a suferit cea mai mare dezbinare din istoria sa după ce premierul britanic David Cameron a facut uz de dreptul său de veto pentru a bloca modificarea Tratatelor Europene. Decizia sa a venit după ce Germania şi Franţa au refuzat cererile Londrei de a primi garanţii pentru protejarea propriei economii. Nicolas Sarkozy a anunţat pe un ton exaltat o desprindere istorică a unui grup de state reunit sub termenul „EuroPlus” care urmează să coopereze intens pentru armonizarea reglementărilor fiscale şi bugetare. 23 de ţări membre UE vor face parte din acest club. Marea Britanie şi Ungaria au refuzat invitaţia franco-germană, iar Suedia şi Danemarca au cerut răgaz de consultare a parlamentelor naţionale.

Summitul european care începe joi la Bruxelles se desfăşoară sub o presiune fără precedent exercitată de pieţele financiare. Ele se invită de altfel, prin exigenţele lor, la masa discuţiilor, motiv pentru care summitul ar putea fi codificat în felul următor: 27+S&P. Altfel spus, cei 27 plus Standard & Poor’s. Sau, şi mai bine, cei 27 plus agenţiile de rating. Pentru că niciodată Uniunea Europeană nu s-a aflat într-o astfel de situaţie, în care să-şi pună sincer întrebarea "unde se află în prezent centrul puterii politice".