crăciun

Apropierea Crăciunului este un moment în care românii din diaspora se gândesc cu mai multă intensitate la România, la tradiţiile româneşti şi la familiile lor. Pentru credincioşi, diversele parohii din regiunea pariziană îşi ţin porţile deschise.

La Paris, s-ar spune că nu se simte criza. Dacă ar fi să ne luăm după agitaţia din magazine şi de pe stradă cam aceasta ar fi concluzia. Crăciunul şi Anul Nou sunt acum principala preocupare a francezilor. Atracţiile de Crăciun sunt parcă mai numeroase ca niciodată, pieţele de Crăciun la fel, spectacolele destinate să-i amuze pe parizieni şi pe turişti se numără cu sutele...

Crăciunul la ruși este sărbătorit pe stilul vechi, pe 7 ianuarie, ca și în alte țări slave. După instaurarea puterii sovietice, Crăciunul a fost interzis. Nici măcar nu aveai voie să împodobești bradul. De abia în anul 1935, Stalin a dat voie la brad, însă nu se mai numea de Crăciun, ci Bradul de Anul Nou. Așa a rămas și în zilele noastre, în Rusia post-sovietică.

În comunităţile tradiţionale, ardelenii merg cu turca între Crăciun şi Bobotează. Obiceiul este înrudit cu capra din zona Moldovei. Specialiştii spun că turca este o formă precreștină de colindat, ce avea rolul de a alunga spiritele rele. Turca nu e primită însă în biserică, fiind considerată “drăcească“.

Brad clasic sau la ghiveci ? Românii au ocazia să cumpere și în acest an pomi de Crăciun cu tot cu rădăcină, pe care-i pot replanta după sărbători. Bradul la ghiveci este însă pe cât de ecologic, pe atât de pretențios.

Perioada care precede Crăciunul înseamnă o enormă competiţie comercială între marile capitale ale Europei, care fac tot posibilul pentru a-i atrage pe turişti. Febra Crăciunului se simte însă şi în Asia, unde, imaginea lui Isus care se naşte într-o iesle nu le evocă asiaticilor mare lucru.

Crăciunul provoacă an de an o febră comercială care a devenit subiect de analiză pentru economişti, sociologi şi chiar filozofi. Într-un articol publicat recent în cotidianul Libération un universitar francez, Peter Szendy, ajunge la concluzia că de fapt religia pe care o onorează oamenii la sfîrşitul lunii decembrie este… capitalismul.

După cum observă conferenţiarul universitar francez Peter Szendy care publică un articol în Libération, Crăciunul începe în fiecare an tot mai devreme. Pe vremuri agitaţia în jurul acestei sărbători începea cam în jur de 15 decembrie. Acum începe chiar pe întîi decembrie sau chiar în noiembrie. Toată lumea se pregăteşte, comercial vorbind, pentru această perioadă.