criza datoriilor

Banca Centrală Europeană nu poate sprijini la nesfârşit sistemul financiar elen. Dacă alegerile anticipate nu vor reuşi să dea un semnal clar de continuare a acordurilor cu creditorii internaţionali, atunci trebuie trasă linie cât se poate de clar.

Două ore şi-a aşteptat Angela Merkel musafirul de la Paris din cauza afacerii „fulgerul”. La întâmpinare nu s-a lăsat cu pupici, ci doar o strângere de mână mai mult sau mai puţin cordială. Şi să nu credeţi că în restul timpului s-ar fi apropiat mai mult.

O singură dezbatere a celor doi prezidenţiabili francezi a fost organizată înaintea celui de-al doilea tur de scrutin ce se va desfăşura duminică şi, bineînţeles, că fiecare tabără şi-a declarat candidatul învingător. Şi pentru că trăim în epoca reţelelor sociale facem un tur al postărilor pe Twitter făcute de reprezentanţi ai celor două mari partide imediat după confruntarea televizată.

Angela Merkel este ţinta multor critici pentru cursul de austeritate impus Europei. Dar în locul unei creşteri economice artificiale pe datorie, Uniunea are nevoie de o reorientare a priorităţilor. Abia acest mecanism va reuşi să creeze perspectiva unei creşteri pe termen mediu.

Zece zile au mai rămas până alegerile parlamentare anticipate din 6 mai. În cursa electorală se află un număr record de partide şi alianţe politice: 36! Candidaţii îşi exprimă  angajamentul că vor reuşi să gestioneze situaţia economică şi socială dezastruoasă a ţării.

Corespondenta RFI la Atena, Monica Chihaia, despre organizarea şi miza alegerilor elene

A se citi, de fapt, aliaţii pierduţi ai austerităţii pentru că în al cincelea an consecutiv de criză – fie ea financiară, economică sau bancară sau toate la un loc – din ce în ce mai multe guverne încep să respingă reducerile aparent necesare pentru echilibrarea bugetelor naţionale. De ce? Pentru că firmele dau faliment, pentru că oamenii protestează şi pentru că politicienii vor să fie realeşi. Iată cum Angela Merkel pierde aliat după aliat în această cruciadă.

Criza datoriilor suverane din zona euro a intrat într-o fază “letală”. Avertismentul vine de la miliardarul George Soros. Într-un editorial publicat în Financial Times, investitorul crede că departe de a fi soluţionată, criza a luat o întorsătură “urâtă”.

Fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu estimează într-un interviu la RFI "o prelungire a situaţiei de criză" încă trei-cinci ani, la nivel european. El declară că Grecia nu va ieşi din zona euro şi că Spania va trece printr-o criză dificilă, dar nu va avea problemele statului elen.

Am tăiat datoriile Greciei, am aprobat pachetul de salvare. Deci gata cu criza euro? Din păcate, nu. În câteva săptămâni, chestiunea elenă îşi va recăpăta titlul de problemă. Până atunci, statele din zona euro trebuie să-şi facă temele, cu precădere Germania.