fondul monetar internaţional

Reuniunea ultimei şanse pentru Grecia are loc la Bruxelles, unde financiarii zonei euro s-au întâlnit pentru a debloca 130 de miliarde de euro vitale Greciei. Fără aceşti bani, ţara intră în deficit de plată, deci în faliment, în 20 martie. Este acesta un pericol real?

Soarta Greciei se decide luni la Bruxelles: miniştrii de finanţe din Zona Euro sunt aşteptaţi să-şi dea girul pentru un nou ajutor de 130 de miliarde de euro pentru statul elen, dar şi pentru ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, în valoare de 100 de miliarde de euro. Miza: salvarea Greciei de la intrarea în incapacitate de plată. 

Misiunea de evaluare a Fondului Monetar, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale începe miercuri şi se încheie în 6 februarie. Între timp, FMI a publicat zilele acestea scrisoarea de intenţie a guvernului de la Bucureşti, un document în care se ascunde şi o critică la adresa BNR: în condiţiile în care riscurile inflaţioniste sunt în continuare prezente, recenta decizie a BNR vizând reducerea dobânzii de referinţă cu 25 puncte de bază ar putea să fi fost prematură, se arată în document.

Un val de indignare s-a creat în Europa după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a anunţat că va reduce nota de solvabilitate pe termen lung pentru şase ţări europene notate cu AAA şi pentru alte nouă ţări din Zona Euro. Franţa, una dintre ţările plasate sub supraveghere negativă, a criticat dur anunţul agenţiei de rating americane.

Agenţia de evaluare financiară americană Standard and Poor's (S&P) a anunţat că intenţionează să reducă nota de solvabilitate pe termen lung pentru şase ţări din Zona Euro notate cu "AAA" şi pentru alte nouă ţări din zonă. S&P afirmă că a plasat "sub supraveghere negativă" notele de îndatorare pe termen lung pentru 15 state din Zona Euro, inclusiv pe cele pe care le atribuie Germaniei, Austriei, Finlandei, Franţei, Luxemburgului şi Olandei, şase ţări notate cu cea mai bună notă posibilă.

Conducerea Fondului Monetar Internaţional încearcă să întocmească un plan ambiţios de salvare din criză a Zonei Euro. Dezbaterile au loc la Washington şi sunt centrate în special pe problemele Greciei. În acest timp, la Atena, grevele şi mitingurile continuă: 50 de studenţi au ocupat duminică postul public de televiziune.

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, s-a întâlnit miercuri cu delegaţia FMI pentru evaluări asupra reformelor derulate în 2011. Nu au fost luate în discuţie noi disponibilizări, anunţă ministrul. Nici nu ar fi cazul, spun reprezentanţii sindicatelor, întrucât planurile deja aprobate sunt în curs, iar sute de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă până anul viitor. Ioan Pisc, vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical, a explicat la RFI cum se va derula în continuare agenda disponibilizărilor.

În Franţa, numirea doamnei Christine Lagarde în fruntea Fondului Monetar Internaţional este considerată o victorie diplomatică a Parisului şi a preşedintelui Nicolas Sarkozy.  Doamna Christine Lagarde a devenit un simbol al reuşitei pentru Franţa, care plasează pe orbita internaţională o femeie cu mari merite, ale cărei competenţe în materie de economie sunt recunoscute chiar şi în această ţară dificilă numită Statele Unite.