Nicolas Sarkozy

Presa franceză – chiar şi cea de dreapta – salută schimbarea simbolică pe care o reperzintă victoria socialistului François Hollande la alegerile prezidenţiale. Pentru Libération, ziar de centru-stânga, este « Normal » - titlul e chiar pe coperta publicaţiei – să fie aşa. 

Cum va sta tandemul franco-german vom vedea în lunile următoare. Pericole există la tot pasul, iar germanii au rămas singurii apărători ai Pactului Fiscal.

46 de milioane de francezi sunt chemati duminică la urne pentru a-i departaja pe finaliştii scrutinului prezidenţial : socialistul François Hollande şi preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy. Interesul manifestat de votanţi este, ca şi în primul tur, peste aşteptări: 30,66 la sută dintre alegătorii francezi se prezentaseră la urne până la ora 13.00, cu un procent şi jumătate mai mult faţă de participarea din primul tur. Relatează de la Paris Vasile Damian.

În Franţa, vineri este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin de duminică, 6 mai. Cei doi candidaţi, Nicolas Sarkozy şi François Hollande îşi ţin ultimele mitinguri şi pronunţă ultimele discursuri.

Loviturà de teatru în Franta. Liderul centrist François Bayrou, ajuns pe locul 5 la primul tur al prezidentialelor cu 9 procente din sufragii, a anuntat asearà cà personal va vota duminicà cu socialistul François Hollande. Chiar si fàrà sà le dea vreun consemn de vot celor care l-au ales acum douà sàptàmâni, Bayrou provoacà un adevàrat seism politic.

Titlul scris pe prima pagină a influentului cotidian francez Le Monde rezumă cel mai bine sentimentul resimţit de majoritatea francezilor. În faţa a aproape 18 milioane de telespectatori - mai puţini decât se estimase - cei doi pretendenţi au dezbătut aprins, uneori chiar violent dar în general pe un ton civilizat, pe toate subiectele: economie, datorie publică, imigraţie, construcţie europeană.

O singură dezbatere a celor doi prezidenţiabili francezi a fost organizată înaintea celui de-al doilea tur de scrutin ce se va desfăşura duminică şi, bineînţeles, că fiecare tabără şi-a declarat candidatul învingător. Şi pentru că trăim în epoca reţelelor sociale facem un tur al postărilor pe Twitter făcute de reprezentanţi ai celor două mari partide imediat după confruntarea televizată.

În Franţa, cu nouă zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, sondajele continuă să-l desemneze cîştigător pe candidatul stîngii, socialistul François Hollande. Pe terenul dezbaterilor, subiectele impuse de extrema dreaptă sunt dominante, iar cei doi adversari se pregătesc pentru marea înfruntare televizată, faţă în faţă de pe 3 mai.

A se citi, de fapt, aliaţii pierduţi ai austerităţii pentru că în al cincelea an consecutiv de criză – fie ea financiară, economică sau bancară sau toate la un loc – din ce în ce mai multe guverne încep să respingă reducerile aparent necesare pentru echilibrarea bugetelor naţionale. De ce? Pentru că firmele dau faliment, pentru că oamenii protestează şi pentru că politicienii vor să fie realeşi. Iată cum Angela Merkel pierde aliat după aliat în această cruciadă.