vladimir putin

Mai multe mitinguri de amploare pro şi contra lui Vladimir Putin, au fost organizate sâmbătă în mai multe localităţi din Rusia. Aproximativ 25.000 de simpatizanţi ai opoziţiei ruse, dar şi 90.000 de susţinători ai premierului Putin – după cum declară autorităţile - s-au adunat în centrul capitalei ruse, în cadrul a două manifestaţii separate.

Biserica se implică în calmarea spiritelor în Rusia prin patriarhul Bisericii Ortodoxe, Kiril, care i-a cerut sâmbătă Guvernului de la Moscova să arate mai multă înţelegere faţă de protestele masive din Capitală. Manifestanţii au denunţat recent în cadrul unor mitinguri de proporţii presupuse fraude la alegerile legislative din decembrie, câştigate de partidul premierului Vladimir Putin.

Vladimir Putin a avut marţi prima sa reacţie publică după manifestaţia de amploare a opoziţiei de la Moscova de sâmbătă. Premierul rus declară că "nu are nevoie să trişeze" pentru a câştiga alegerile prezidenţiale. El califică opoziţia rusă drept "dezorganizată şi fără obiective clare".

În cursul unei emisiuni televizate-maraton, de circa patru ore şi jumatate, joi, premierul rus Vladimir Putin a răspuns întrebărilor puse de animatori şi de cetăţeni de rând. Alegerile din 4 decembrie şi contestarea rezultatelor, relaţia cu Statele Unite, războiul din Libia - nimic nu a scăpat analizei fostului şi probabilului viitor şef al Kremlinului.

"Nimeni nu vrea haos în Rusia", este mesajul transmis de prim-ministrul rus Vladimir Putin joi, în contextul protestelor opoziţiei faţă de rezultatele alegerilor legislative, rezultate care ar fi fraudate, aşa cum susţine un ONG din Moscova.

Întrebarea pe care şi-o pun mulţi analişti în Franţa, dar şi în Occident în general, în contextul alegerilor legislative din Rusia este "de ce regresează democraţia în această ţară"? Occidentul este în acelaşi timp fascinat de Rusia, dar incapabil să înţeleagă această ţară cu mijloacele furnizate de istorici, de sociologi, de filozofi, de oameni politici, de strategi sau de economişti. Cine vrea să-i înţeleagă pe ruşi găseşte mai multe răspunsuri în romanele lui Dostoievski şi în piesele lui Cehov decât în diverse tratate.

În Rusia şi Croaţia se pun la punct ultimele detalii înaintea alegerilor legislative de duminică, 4 decembrie, alegeri despre al căror rezultat analiştii spun că nu poate fi marcat de surprize majore. Dacă în Rusia partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, este favorit cert al scrutinului care va desemna componenţa noului Parlament de la Moscova, în Croaţia social-democraţii lui Zoran Milanovici se află în topul preferinţelor electoratului.

Premierul Franţei, François Fillon, se află în vizită la Moscova pentru a „întări puternica dinamică” existentă deja între cele două ţări. Împreună cu omologul său rus, Vladimir Putin, Fillon a salutat cu această ocazie calitatea relaţiei bilaterale. Lucrurile nu stau însă chiar atât de bine între Paris şi Moscova, mai ales din cauza unor dosare internaţionale precum Siria, unde mai există divergenţe.

Ziua de 7 noiembrie era până nu demult consacrată celebrării revoluţiei bolşevice din 1917. Anii au trecut însă, 94 de ani s-au scurs de la revoluţie, şi doar 20 de când şi comunismul a căzut - cel puţin în URSS. Rusia nouă, cea a lui Vladimir Putin în esenţă, preferă să preaslăvească astăzi grandoarea ţării şi victoriile împotriva naziştilor. Liviu Iurea, corespondentul RFI şi TVR la Moscova, a fost prezent la parada de luni de la Moscova.