zona euro

Banca Centrală Europeană nu poate sprijini la nesfârşit sistemul financiar elen. Dacă alegerile anticipate nu vor reuşi să dea un semnal clar de continuare a acordurilor cu creditorii internaţionali, atunci trebuie trasă linie cât se poate de clar.

Opinia publică din Grecia  continuă să fie şocată de deciziile extreme pe care le iau unii oameni pe fondul disperării provocate de sărăcie şi lipsa alternativelor. De altfel, rata sinuciderilor a crescut în Europa de la începutul crizei financiare.

Zona euro se va dota cu un scut financiar de 800 de miliarde de euro, menit să ajute la salvarea economiilor fragile şi a băncilor până în 2014. Acordul a fost găsit vineri la Copenhaga de miniştrii de finanţe ai zonei euro. Suma este consistentă dar în acelaşi timp insuficientă.

Chipul şi asemănara Europei se vor schimba radical odată cu intrarea în vigoare a Mecanismului Permanent de Stabilitate. Colacul de salvare european în caz de noi derapaje financiare subminează recentul Pact Fiscal şi disciplina bugetară în statele membre.

Criza datoriilor europene creează tensiuni pe plan intern, în statele membre şi pe plan extern, între ţările Uniunii Europene, unde noi legi de supraveghere fiscală au fost adoptate miercuri. Preşedintele reuniunii financiarilor europeni – reuniune care a avut loc la Bruxelles -, daneza Marghrete Vestager, a explicat pentru EUobserver că parlamentele naţionale sunt cele care ar trebui să fie stăpâne pe situaţia fiscală a fiecărei ţări. Ea pune aici în chestiune legitimitatea UE , mai precis a Comisiei Europene, care a câştigat în ultimul an puteri sporite de supraveghere bugetară şi fiscală.

„Greciei i-ar fi mai bine să iasă din zona euro” – tot mai multe voci spun răspicat acest lucru, din interiorul Greciei sau din exterior… Care sunt argumentele celor care văd mai bine Grecia în afara uniunii monetare? Nu încercăm să discutăm aici despre impactul unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro asupra Uniunii Europene, ci doar să răspundem la întrebarea „cât de bine le-ar prinde grecilor acest lucru”.

FMI decide luni seară suma exactă cu care va contribui la noul pachet financiar pentru salvarea Greciei, însă presa economică estimează că FMI nu va participa la el decât cu 13 miliarde de euro, în timp ce greul va fi dus de Uniunea Europeană. Motive ar fi destule: printre altele, instituţia se teme că s-a expus deja prea mult la problema crizei datoriilor europene, dar şi pentru că nu mai crede în salvări miraculoase... În plus, FMI are propriile probleme şi cere să fie refinanţată, aşa cum notează luni Wall Street Journal.

Situaţia Greciei devine tot mai incertă. Oficiali de la Atena acuză unele ţări că încearcă să împingă Grecia afară din zona euro, în timp ce Eurogrupul ezită să ia o decizie clară.

Miniştrii finanţelor din ţările zonei euro se reunesc din nou miercuri la Bruxelles pentru a debloca un ajutor de 230 de miliarde de euro în favoarea Greciei, un ajutor fără precedent pentru care europenii îşi vor lua numeroase precauţii. În Grecia însă, populaţia aşteaptă altceva: ştergerea definitivă a datoriei.