Europa

Comisia Europeană a decis miercuri să folosească puterea de decizie a Curţii Europene de Justiţie în polemica declanşată de acordul ACTA. Pentru unii, acest acord protejează proprietatea intelectuală, pentru alţii el este un afront adus libertăţilor fundamentale, mai ales ale internauţilor. Cum diviziunile sunt resimţite în interiorul Comisiei Europene însăşi, s-a decis implicarea Curţii de Justiţie, care trebuie să dea un verdict: este sau nu ACTA conform cu valorile şi libertăţile apărate de UE?

Negocierile privind salvarea Greciei au fost derulate paralel cu realitatea. Ţara supraîndatorată nu este nicidecum pe drumul către însănătoşire economică.

Grecia rămâne în zona euro. Informaţia a fost comunicată în zorii zilei de marţi, când s-a concretizat că ajutorul public de 130 de miliarde va fi deblocat pentru Atena, căreia i s-au sters şi 107 miliarde de euro din datorie. Euforia financiarilor UE este însă absentă în marginea acestui eveniment fără precedent în lumea finanţelor mondiale, întrucât factura proastei gestiuni a finanţelor greceşti se mută de la Atena. Dar încotro merge ea acum? Mai exact, cine pierde în cadrul acordului de luni noapte?

Criticii care afirmă că Atena se bucură de un tratament special din partea UE şi a FMI au dreptate. Atâta vreme cât Grecia este văzută ca un risc sistemic, cele două instituţii vor închide mereu câte un ochi în chestiunea restructurării datoriei elene şi a reformelor necesare.

Reuniunea ultimei şanse pentru Grecia are loc la Bruxelles, unde financiarii zonei euro s-au întâlnit pentru a debloca 130 de miliarde de euro vitale Greciei. Fără aceşti bani, ţara intră în deficit de plată, deci în faliment, în 20 martie. Este acesta un pericol real?

Statele europene se vor confrunta cu probleme legate de sistemul de pensii. Pentru a evita situaţii de acest gen, Comisia Europeană a publicat o Carte Albă referitoare la pensii adecvate şi sigure.

Soarta Greciei se decide luni la Bruxelles: miniştrii de finanţe din Zona Euro sunt aşteptaţi să-şi dea girul pentru un nou ajutor de 130 de miliarde de euro pentru statul elen, dar şi pentru ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, în valoare de 100 de miliarde de euro. Miza: salvarea Greciei de la intrarea în incapacitate de plată. 

Sute de mii de oameni au manifestat duminică în toată Spania, pentru a denunţa noua reformă a pieţei muncii, adoptată acum zece zile, fără consultări, de Guvernul conservator condus de Mariano Rajoy. Potrivit noilor prevederi, întreprinderile în dificultate vor avea mai multă marjă de manevră ca să creeze noi locuri de muncă, dar şi să facă beneficii mai repede. Indemnizaţiile de licenţiere au fost reduse cu o treime, iar în caz de criză, firmele nu mai sunt obligate să ţină cont de acordurile colective pe branşe. Tot atâtea măsuri care, combinate cu o drastică reducere a cheltuielilor publice, "vor accelera distrugerea locurilor de muncă", afirmă sindicatele.

Ar putea să restabilească încrederea în instituţia preşedintelui. Joachim Gauck va deveni, cel mai probabil, noul preşedinte al Germaniei. Este un vorbitor elocvent şi, mai presus de toate, un luptător neînfricat pentru democraţie. O însuşire ce riscă să-l facă un preşedinte incomod pentru partidele politice.