Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Familie de imigranți români câștigă în instanță dreptul la asistență socială în Germania (Spiegel)

Imigranții șomeri nu au, de fapt, dreptul la asistență socială din partea statului german. Un tribunal din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) a decis însă că o familie din România trebuie să primească totuși acești bani din sistemul denumit Hartz IV. La nivel federal, verdictul ar putea schimba veniturile a 130.000 de oameni.

La momentul la care familia din România a depus cerere de asistență socială, strădaniile de a găsi un job durau deja de un an de zile. Agenția pentru ocuparea forței de muncă a respins cererea în anul 2010. Dar tribunalul social al landului din vestul Germaniei este de altă părere și acordă pentru prima dată beneficii din fondurile Hartz IV unor imigranți români care nu și-au găsit de lucru. În verdictul pronunțat de instanță se arată că “imigranți din UE, care rămân pe teritoriul Germaniei după o perioadă de căutare de muncă ce se dovedește fără speranță din rațiuni obiective” au dreptul la asigurarea acestui venit minim.

Conform legilor în vigoare, cetățeni ai UE nu ar avea dreptul la asistență socială dacă vin în Germania în căutare de job, dar judecătorii sunt de părere că prevederile nu se aplică acestei familii pentru că ea trăise deja timp de un an în Republica Federală înainte să depună cerere la autorități. Agenția pentru ocuparea forței de muncă afirmă într-un referat întocmit despre situația acestei familii că nu întrevede șanse ca tatăl să poată găsi de lucru în Germania, așa că, opinează judecătorii, respingerea asistenței sociale nu mai are bază legală după un interval de șase până la nouă luni de căutare activă de muncă.

Familia formată din părinți și doi copii trăiește din 2009 la Gelsenkirchen și a căutat un loc de muncă până la mijlocul lui 2010. De atunci și până în noiembrie 2011, cei patru au trăit din alocațiile pentru copii și din vânzarea pe stradă a revistei editate organizațiile pentru protecția persoanelor fără adăpost. Între timp, mama are un loc de muncă, dar veniturile din Hartz IV rotunjesc venitul familiei. Principiul enunțat de tribunalul din NRW face referire la 130.000 de persoane la nivelul Republicii Federale. Sentința nu este încă definitivă.

Lampedusa merită premiul Nobel pentru pace (Le Monde)

Reporterul Fabrizio Gatti, care s-a prefăcut a fi un imigrant arab, explică de ce, pentru el, insula Lampedusa, simbolică pentru politica migratorie a UE şi avanpost al Europei în Marea Mediterană, merită să fie recompensată pentru modul în care locuitorii săi primesc miile de migranţi care debarcă pe ţărmurile sale.

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a cheltuit sute de milioane de euro pentru a-şi proteja frontierele prin agenţia Frontex, poliţia sa de frontieră. Pe acest punct, statele membre au găsit cu uşurinţă un acord. Dar, în ceea ce priveşte aplicarea convenţiilor în privinţa refugiaţilor, datoria de asistenţă pe mare sau normele în materie de imigraţie, nu a fost cheltuit nimic sau aproape nimic. Astfel, absenţa totală a unui proiect comun pentru zeci de mii de exilaţi sirieni, eritreeni, somalezi şi din alte ţări, precum şi eşecul deschiderii de coridoare umanitare într-un teritoriu care se întinde între taberele de detenţie din Libia şi taberele de refugiaţi din Turcia, au transformat, în mod paradoxal, mafiile de traficanţi de fiinţe umane în singurele agenţii internaţionale care oferă o cale de ieşire.

Toate acestea nu au împiedicat Uniunea Europeană să primească acum un an Premiul Nobel pentru Pace. Iată de ce, la vederea fotografiilor trupurilor plutind din nou pe mare, am simţit nevoia să rup tăcerea şi să propun pe site-ul L'Espresso, săptămânalul pentru care lucrez, o colectare de semnături pentru a acorda Premiul Nobel pentru Pace, începând din 2014, miilor de supravieţuitori şi de naufragiaţi care, prin fuga lor, au încercat să scape de războaie. Fiindcă Nobelul nu poate fi înmânat celor care au dispărut în larg, eu propun să fie atribuit – în numele morţilor şi supravieţuitorilor – micii comune Lampedusa şi locuitorilor săi, care nu au încetat să aducă corpurile la mal.

Iminenţa unei crize umanitare în Bulgaria (Sega)

"20 000 de refugiaţi sosesc în Bulgaria", anunţă ziarul, în timp ce Bulgaria se confruntă cu un aflux de migranţi care sosesc din Siria şi Afganistan. Într-o singură zi, 9 octombrie, informează cotidianul, la frontiera cu Turcia au fost reţinute 121 de persoane.

De fapt, cei care îi ajută să treacă fraudulos frontiera încearcă acum şi varianta pe mare. O navă cu 24 de afgani la bord a fost astfel intersectată în apropiere de Kaliakra, în nord. "Situaţia refugiaţilor din ţară degenerează şi ar putea, de altfel, să se transforme în curând într-o criză umanitară. Ea va necesita foarte repede aplicarea unor măsuri extraordinare", constată ziarul, care precizează că ministerul de Interne prevede deja un aflux de 13 000 de sirieni până la sfârşitul anului. Scenariul cel mai pesimist preconizează 40 000 de refugiaţi care vor fi primiţi în Bulgaria până în primăvara anului 2014. La Sofia se discută acum despre o idee a ministrului de Interne, Țvetlin Iovcev, aceea de "a hrăni sirienii fără a plăti TVA". Căci, deocamdată, marile lanţuri de magazine alimentare care doresc să ajute cumva refugiaţii sirieni nu o fac din cauza TVA-ului.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu