Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Singura noastră libertate este speranţa”

dosar-stonescu-coperta-vol-1.jpg

Dosar Stonescu coperta vol 1

40 de ani de la puciul din Chile şi un document audio inedit, un cîntec dedicat evenimentului, niciodată publicat în România, interpretat de folkistul timişorean Eugen Eliu, care însoţea autorii din Grupul de Acţiune Banat cu prilejul unor lecturi în difertele localităţi din ţară.

„Mă declar hotărît / contra abuzului / social / al viselor / ca şi al cămăşilor de nylon / al cacteelor şi-al / tuburilor cu pastă de dinţi// Morţii noştri îi culcăm / nu în vise / nici în sicrie de nylon / nu vrem să-i stoarcem / ca flori de cactus / ori cine ştie ce / alte chestii florale / din tuburi diverse / contra unor diferenţe de timp / de care-or fi ele / între Chile / se spunea / în inimi / şi alte de-astea / între Chile şi noi / cînd se-nserează acolo / aici se luminează de ziuă / şi invers / mă declar hotărît / contra abuzului / social al / alternanţei dintre / zi şi noapte / zi şi noapte //.” Această poezie, intitulată „Poem despre Chile”, din care am citat, aparţine lui Ernest Wichner, fost membru al Grupului de Acţiune Banat, astăzi director al Casei Literaturii din Berlin.

Poezia a fost scrisă imediat după lovitura de stat din Chile, din 11 septembrie 1973, în urmă căreia a fost înlăturat preşedintele liber ales, Salvador Allende. În urma puciului a ajuns la putere o juntă militară, condusă de generalul Augusto Pinochet. În timpul regimului dictatorial au fost ucişi cel puţin 3000 de opozanţi, zeci de mii de persoane fuseseră internate în lagăre şi închisori, unde au fost supuse unui tratament brutal şi inuman.

Evenimentele de acum 40 de ani din Chile au stîrnit şi în România gesturi de solidaritate şi compasiune cu cei maltrataţi şi persecutaţi din cauza convingerilor lor politice. Asta în pofida faptului că propaganda oficială a regimului de la Bucureşti a încercat să distorsioneze şi să instrumentalizeze politic evenimentele din Chile, minimalizînd dimensiunea dictatorială a situaţiei create în urma puciului.

Desigur, cu scopul de a camufla eventuale analogii cu situaţia din România ceauşistă. Autorii contestatari din Grupul de Acţiune Banat au reacţionat faţă de lovitura de stat din Chile cu mai multe texte care exprimau, pe de o parte, o evidentă solidaritate cu chilienii supuşi prigoanei, iar, pe de altă parte, textele expuneau un protest îndreptat împotriva oricăror forme de dictatură.

La o lectură atentă, analogiile, exprimate într-un limbaj poetic, puteau fi uşor identificate. Aşa şi într-un cîntec al interpretului de muzică folk, Eugen Eliu, atunci student al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Timişoara şi un apropiat al Grupului de Acţiune. Lecturile publice ale grupului erau deseori însoţite de folkistul, Eugen Eliu. În spiritul literaturii pe care şi-au propus aceşti scriitori timişoreni să-l creeze, Eliu interpreta cîntece cu un mesaj similar celui ascuns în poeziile sau prozele grupului de autori. Unele texte pe care le interpreta, chiar erau scrise de unii membri ai Grupului, ca de pildă, Johann Lippet.

Cîntecul lui Eliu despre Chile abordează repercusiunile unei dictaturi asupra libertăţii de exprimare, aminteşte de teroarea contra opozanţilor şi exprimă metaforic speranţa într-o schimbare a unei tragedii politice. Cîntecul a fost înregistrat cu prilejul unei lecturi a Grupului la Bucureşti, pe data de 20 februarie 1975, şi niciodată nu a fost editat pe vreun disc în România acelor ani.

Lectura a confirmat, la vremea respectivă, suspiciunile Securităţii care considera Grupul drept o organizaţie care subminează “ordinea socialistă” existentă. Într-o analiză a textelor citite atunci la Bucureşti, profesorul universitar Heinz Stănescu, conspirat în documentele poliţiei politice sub numele de „Traian”, a evidenţiat exact dimensiunea „subversivă” a mesajelor cuprinse în textele prezentate. (A se vedea, Cariera unui ofiţer de Securitate, RFI, 3.8. 2010) Delaţiunea lui „Traian” culmina în afirmaţia că unul dintre autori, Gerhard Ortinau, a încercat să „batjocorească mişcarea muncitorească”.