Noi frământări politice în Bulgaria

Corespondentul RFI la Sofia, Petio Petkov

Șeful statului consideră că nu se impune contractarea unui nou credit internațional în valoare de 500 de milioane de euro. El a avertizat că folosirea banilor în vederea acoperirii unor cheltuieli curente, fără acordul Parlamentului ar putea submina stabilitatea sistemului financiar.

Rosen Plevneliev sprijină însă partea socială a actualizării bugetului, care prevede majorarea cheltuielilor pentru unele grupuri defavorizate.

El cere să nu fie uitate promisiunile electorale ale celor două partide aflate la guvernare, de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor fiscale și de combatere a contrabandei. Rezultatele se lasă însă așteptate.

Președintele bulgar a declarat că se duce o campanie politică pentru denigrarea sa: că are trei amante, conturi și companii în zone off-shore, interese ascunse în sistemul de pensii.

În câteva medii au apărut dezvăluri despre prezumtiva decapitalizare a celui mai mare fond privat de pensii ”Doverie” (”Încredere”), prin companii off-shore controlate de unul dintre prietenii lui Plevneliev. Autorii informațiilor afirmă că în ajunul alegerilor prezidențiale, Plevneliev a transferat primei sale soții două companii off-shore, folosite pentru a se evita plata unor taxe prin servicii fictive de consultanță.

Replica președintelui

Comentând atacurile la adresa sa, președintele a declarat că își va duce crucea în continuare. El a mai spus că în momentul de fața, economia bulgară este orientata spre interese oligarhice, nu spre sectorul companiilor mici și mijlocii, așa cum au promis în campania electorală partidele aflate la guvernare.

Liderul socialist, Serghei Stanișev, a declarat că acest veto este un gest politic, nu constituțional și că șeful statului deservește interesele ex-premierului Boiko Borisov și cele ale oligarhiei. Stanișev a mai spus că veto-ul urmează filozofia monetaristă bazata pe reducerea peste limita acceptabilă a cheltuielilor sociale în numele unei false stabilități macroeconomice și de menținerea unui deficit cu mult sub cel cerut prin criteriile de la Maastricht.

Ministrul de Finanțe, Petar Ciobanov, a amintit că în 2010, în care Plevneliev a fost ministru al Dezvoltării Regionale, a avut loc o actualizare identică a bugetului.

Ministrul de Externe, Cristian Vighenin, a constatat că prin exercitarea dreptului său de veto, Plevneliev a contribuit la adâncirea prăpastiei între puterea executivă și președinția.

Președintele Parlamentului, Mihail Micov, a avertizat că nu intenționează să întrerupă vancanța de vară a deputaților pentru noi dezbateri pe marginea actualizării.